luni, 11 ianuarie 2010

"PROFESSORIA - Profesori mai buni pentru copiii noştri"












http://www.youtube.com/watch?v=WrhDOQdTf_g

http://www.professoria.ro/

Andreea Archip, în EVZ: "Trei discipline într-una singură, reţeta specialiştilor din educaţie"











Trei discipline într-una singură, reţeta specialiştilor din educaţie


„Evenimentul zilei” a consultat experţi, oameni din sistem, dar şi tineri care au studiat afară şi a realizat un model de programă ce ar putea fi aplicat în unităţile de învăţământ.

Şcoala românească n-ar trebui să se mai ghideze după manualul devenit prea greoi pentru copii, profesorul ar trebui să se documenteze şi din alte resurse, iar computerul să joace un rol vital şi pentru elevi, şi pentru dascăli.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/882195/Trei-discipline-intr-una-singura-reteta-specialistilor-din-educatie/

joi, 7 ianuarie 2010

Corina Tarniţă, Harvard Ph.D., în "Adevărul": "În România aş fi fost o profesoară frustrată"














„În România aş fi fost o profesoară frustrată“

Corina Tarniţă, Andrei Ilie şi Theodor Braşoveanu, cei mai buni studenţi români din străinătate, spun că nu s-ar întoarce în România. Şcoală serioasă, perspective pe piaţa muncii şi un trai civilizat. Trei motive pentru care tinerii cercetători, premiaţi în România, au ales Occidentul.
Harvard, Oxford, Princeton. Trei universităţi de top la care studenţii din orice punct al Globului visează să ajungă. Pentru Corina Tarniţă, 27 de ani, Andrei Ilie, 23 de ani, şi Theodor Braşoveanu, 26 de ani, visul a devenit realitate.

Frumoasă şi deşteaptă

Ai zice că frumuseţea nu face casă bună cu deşteptăciunea. Că cine are creier nu are fizic şi viceversa. Eroare! Nu are faţă de tocilară şi nici ochelarii cât fundul de borcan. Este înaltă, subţire, cu o siluetă învăluită în satin roşu aşa cum stă bine la o gală de premiere. Părul bogat şi negru o califică mai degrabă pentru un top-model şi nicidecum pentru o doctorandă în matematici la Harvard - SUA.

CV IMPRESIONANT

Corina Tarniţă are 27 de ani şi un CV impresionant. Miercuri, ea a fost desemnată cel mai bun student român din America de Nord de către Liga Studenţilor Români în Străinătate (LSRS).

„Am făcut facultatea la Harvard. Apoi, masteratul şi acum, doctoratul. Parcă sunt în universitate dintotdeauna", a spus proaspăta premiantă. Îi place în America. Să facă cercetare, să publice în reviste de prestigiu şi să câştige granturi. Îi este dor de România şi urmăreşte cu atenţie tot ce se întâmplă în ţară. S-ar întoarce? Nici vorbă!

„Pentru ce să mă întorc? În România aş fi ajuns o profesoară frustrată. Sau unul dintre cei 15.000 de dascăli concediaţi acum de Guvern pentru că nu sunt bani pentru învăţământ", explică tânăra.

I-ar fi plăcut de pildă să lucreze la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti. Ştie însă că nu ar putea trăi cu banii pe care i-ar câştiga şi nu vede ce ar putea face într-o Românie lipsită de oportunităţi pentru tinerii supradotaţi. Aşa că mai bine stă în State şi-şi face un viitor pentru care a muncit din greu. Pentru că în SUA se pune preţ pe ştiinţă, contează dacă eşti un individ capabil sau nu.

„În următorii trei ani o să fiu în Harvard Society of Fellow, o organizaţie foarte veche care admite anual numai 10 membri. În fiecare săptămână ne întâlnim, la cină sau prânz, e un fel de club", spune Corina. În ţară vine doar o dată pe an, iarna, pentru a-şi vedea părinţii şi prietenii.

Îi mulţumeşte unei profesoare de la Craiova

La Harvard a ajuns după ce a terminat Colegiul „Fraţii Buzeşti" din Craiova. Spune că a vrut să urmeze Harvardul pentru că instituţia de învăţământ superior este una de prestigiu pentru profilul pe care voia să-l studieze. „Dacă aş fi rămas în România, aş fi fost tristă şi neîmplinită şi cu siguranţă nu m-aş fi ocupat de cercetare. Eu sunt foarte pasionată de cercetarea mea în matematică şi în America mi se oferă posibilitatea de a o face la cel mai înalt nivel", a declarat tânăra. Pentru performanţa ei de astăzi Corina îi este recunoscătoare Dianei Horaţiu, profesoara de matematică din liceu. „Era un cadru didactic foarte bine pregătit, care m-a antrenat pentru performanţă. A fost un model pentru mine", a mărturisit ea.


http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/In_Romania_as_fi_fost_o_profesoara_frustrata_0_185382037.html?utm_term=nl-link&utm_source=nl-general&utm_content=320891%40codecs.ro&utm_medium=newsletter&utm_campaign=Adevarul-Newsletter-20100107

Andreea Ofiţeru, în "Adevărul": Premii pentru aşii României din universităţile străine


















Premii pentru aşii României din universităţile străine

Trei tineri care învaţă la Princeton, Harvard şi Oxford au fost aleşi aseară studenţii anului 2009. Eleganţi şi relaxaţi, tinerii au explicat la festivitatea de premiere de ce au părăsit România şi au povestit despre sistemele în care ei învaţă.

Aproape o sută de studenţi de la universităţi din toată lumea s-au strâns aseară la Hotelul Marriott din Capitală pentru prima gală dedicată lor. Trei dintre studenţi au fost recompensaţi de către Liga Studenţilor Români din Străinătate cu premii simbolice prin care li se recunosc meritele de la universităţile lor de adopţie.

Marele Premiu a fost acordat lui Theodor Braşoveanu, care studiază fizica la Universitatea din Vanderbilt, statul Nashville, SUA. „În România cercetarea nu este încurajată, acum câţiva ani eram mai optimist, dar acum nu cred că m-aş m-ai întoarce", a spus Andrei.

Corina Tarniţă a fost aleasă Studentul Anului din America de Nord. Este pasionată de matematică, motiv pentru care a decis să-şi continue studiile la Harvard, unde a fost admisă cu bursă. În prezent este doctorand în matematică şi pentru următorii trei ani va fi membru în Harvard Society Fellow, o organizaţie în care sunt primiţi cei mai buni studenţi de la Harvard.
„Eu am fost olimpică, ceea ce a contat foarte mult la admiterea mea. Atunci când am aplicat era o tendinţă generală printre elevi să plece la studii în străinătate", a spus Corina. Despre sistemul românesc, Corina afirmă că nu se pune deloc preţ pe cercetare.

Andrei Ilie este Studentul European al Anului. A fost admis la Oxford, Marea Britanie. „Am ales sistemul englezesc pentru că îţi oferă o pregătire integrativă şi acolo poţi să alegi singur în ce laborator să cercetezi", a spus Andrei.

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cei_mai_buni_studenti_romani_din_strainatate_0_184782138.html

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Premii_pentru_studentii_romani_de_peste_hotare_0_184182154.html


"Mergem înainte, dar cu gândul spre casă"

Absolvent de Stanford, Sebastian Burduja va urma din toamna aceasta simultan două mastere la Harvard. Tânărul zice că în 2011 se va întoarce în ţară. Sebastian zice că îl ambiţionează spiritul american de competiţie, că-l motivează să fie mai bun, dar că, la finalul perioadei de formare, se va întoarce acasă.
Sebastian Burduja este preşedintele Ligii Studenţilor Români în Străinătate. În prezent el este masterand la Universitatea Harvard.

http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Mergem_inainte-dar_cu_gandul_spre_casa_0_185381704.html

marți, 5 ianuarie 2010

Ştefan Vlaston, pe Hotnews.ro: "Reforma curriculară în învăţământul preuniversitar"








Reforma curriculara in invatamantul preuniversitar

de Stefan Vlaston HotNews.ro
Duminică, 3 ianuarie 2010, 12:08


Dintru inceput rog cititorii HotNews.ro sa se aplece cu rabdare si atentie asupra materialului, fie ca sunt sau nu familiarizati cu domeniul si sa faca observatii si propuneri de optimizare. Stiu ca intelepciunea colectiva este superioara celei individuale. Voi realiza la sfarsit o sinteza care sa cuprinda si aceste propuneri, sinteza ce va fi transmisa ministrului Daniel Funeriu.
Reforma curriculara in invatamantul preuniversitar.

Se discuta intens in ultimul timp despre necesitatea reformei curriculumului scolar. In adevar, putine au ramas domeniile atat de nereformate, inghetate in tiparele de acum 20 de ani, neadaptate la societatea si economia in care traim.
Se discuta mult si se face extrem de putin. Nu exista un concept clar despre ce ar trebui sa insemne un nou Curriculum National. Sa importi, pur si simplu, un concept gata facut, dintr-o tara chiar apropiata cultural de Romania este riscant, datorita specificitatii educationale si culturale, traditiei, pregatirii profesorilor si multor altor constrangeri.
Este domeniul in care isi face loc ipocrizia si mistificarea. Cum altfel putem cataloga pretentia dnei ministru Ecaterina Andronescu, care sustine, sus si tare, ca deja curriculumul romanesc a fost reformat pentru ca elevii sa obtina competente. Care competente, ca inca nu au fost detaliate pe discipline, niveluri si forme de invatamant.
Este adevarat ca programele scolare in functie contin doua coloane, “competente” si “continuturi”, dar necorelate suficient, iar competentele reprezinta, mai degraba, opinia autorului programei, nu un document national dezbatut si acceptat de partile interesate. Ce inteleg cadrele didactice prin competenta si cit de operational este acest concept la nivelul practicii scolare? Intrebati orice profesor, va va spune, probabil, ca nu a vazut nicio schimbare de esenta in programe si manuale, care sa duca la atingerea acestui obiectiv.
Ce competente esentiale trebuie sa castige elevii? Creativitate, initiativa, gandire logica, deprinderi de lucru in echipa, autocunoastere, capacitatea de a construi ierarhii axiologice, abilitati de autoformare continua. Alaturi de cele opt competente cheie acreditate in UE, acestea reprezinta un minimum de rezultate pe care le asteptam de la scoala.
Ce inseamna cultura generala? Ceeace ramane dupa ce am uitat totul. Ei bine, ideal ar fi ca viitoarea cultura generala sa fie esentializata, sa nu presupuna un efort de asimilare, sa se realizeze “din clasa”. In opozitie, pregatirea pentru viitoarea profesie sa inceapa din clasele de liceu, elevii sa se pregateasca la acele 2-3 discipline care ii atrag si care vor constitui axa viitoarei cariere. Cred ca viitorul curriculum s-ar putea foarte bine restrange la 8-10 discipline, inclusiv prin agregarea unor materii apropiate si din care sa nu lipseasca disciplina “societatea europeana”.
Trebuie sa gasim forta sa ne construim propriul concept, in concordanta cu datele economice si sociale, cu proiectul nostru de tara si cu resursele umane si materiale pe care le avem.