joi, 22 octombrie 2009

22 octombrie. Raul Florea, în "Gândul": "Elevii români sunt printre cei mai slai din UE la citire şi matematică"




Elevii români sunt printre cei mai slabi din întreaga Uniune Europeană, în privinţa performanţelor şcolare şi a numărului de ani dedicaţi pregătirii. Gândul vă prezintă în exclusivitate raportul privind Starea Învăţământului, pe care premierul Emil Boc l-a înaintat Parlamentului

luni, 19 octombrie 2009

6 octombrie: Titlul de Doctor Honoris Causa, acordat Prof. Univ. Dr. Eliot Sorel






19 octombrie. "Colegiile centenare s-au întâlnit la Braşov"









Colegiile centenare s-au întîlnit la Braşov
• Printre scopurile reuniunii de la Braşov se numără intenţia de a propune ministerului şi legiuitorilor descentralizarea reală, depolitizarea învăţămîntului, examene proprii


Reprezentanţii celor mai „bătrîne“ colegii din ţară s-au întîlnit în week-end la Braşov pentru a sărbători zilele Alianţei Colegiilor Centenare din România. „Alianţa Colegiilor Centenare s-a înfiinţat îm 2007, iar astăzi (sîmbătă - n.r.) serbăm zilele alianţei. Aceasta este cea de-a patra înîlnire în plen. Din alianţă fac parte 27 de licee fondatoare şi sînt în total 40 de licee centenare şi încă şapte care doresc să adere. În România sînt mult mai multe licee centenare, dar din alianţă fac parte doar acelea care, de-a lungul timpului, şi-au păstrat şi valoarea, au olimpici internaţionali şi s-au remarcat prin rezultate foarte bune“, a explicat prof. Ovidiu Polexa, directorul Colegiului Naţional „Dr. Ioan Meşotă.
Liceele centenare vor reformă reală
Unul dintre scopurile întîlnirii de la Braşov a fost acela de a discuta despre reforma în sistemul educaţional. „Liceele centenare nu sînt numai vechi, ci sînt şi licee de prestigiu. Intenţia este de a ieşi din rutina legii învăţămîntului, de a propune ministerului şi legiuitorilor o altă abordare şi anume descentralizarea reală, depolitizarea învăţămîntului, examene proprii, promovarea directorilor în urma punctului de vedere emis de colegi, deci concurs în interiorul şcolii şi alte forme de evaluare care să discearnă între valoarea reală şi nonvaloare, pentru ca aceste licee să îşi redobîndească identitatea atît instituţională, cît şi spirituală“, a spus Mariana Ionescu, directorul Colegiului Naţional „Andrei Şaguna“.
„Educaţia nu mai este condusă în acest moment“
Directorii marilor colegii din România doresc ca reforma învăţămîntului să ţină cont şi de experienţa unor licee cu vechime, dar susţin că legea este prea ermetică, iar ministerul nu va ţine cont de sugestiile lor. „Prin astfel de întîlniri, reuşim să ne cunoaştem mai bine între noi, ca directori de unităţi şcolare renumite, şi pentru schimburi de experienţă. Un alt scop al întîlnirii noastre a fost acela de a discuta măsura în care putem aduce amendamente şi a ne impune ideile şi schimbările pe care dorim le aplicăm legii, dat fiind ermetismul care planează în jurul legilor educaţiei. Noi dorim schimbarea unor puncte din aceste legi, vom discuta despre acestea. Dar nu ne punem mari speranţe în a obţine înţelegere de la Ministerul Educaţiei, din păcate învăţămînul românesc este într-o pronunţată stare de instabilitate. Senzaţia noastră este că educaţia, cel puţin, nu mai este condusă în acest moment. Recursul la tradiţie pe care încercăm să îl face acum, poate că ar fi o speranţă de redresare a învăţămîntului românesc“, a spus George Cazacu, directorul Colegiului Naţional „Sf. Sava“ Bucureşti, fondatorul Alianţei.
Premiu pentru prof. Solomon Marcus
În cadrul adunării generale din week-end de la Braşov au fost admise în alianţă alte şapte colegii din ţară şi a fost anunţat laureatul premiului Lykeion prin care Alianţa recompensează moral şi material promotori ai unor activităţi ştiinţifice, culturale, economice şi administrative importante. Astfel, în acest an, directorul alianţei a anunţat că premiul va fi acordat prof. Solomon Marcus, care va primi distincţia în cadrul unei manifestări publice cu caracter festiv, ce va fi anunţată ulterior. Profesorul Solomon Marcus este un important gînditor contemporan, matematician de formaţie. Întreaga sa operă este o pledoarie pentru frumuseţea matematicii. Este membru titular al Academiei Române şi profesor consultant al Universităţii din Bucureşti. Este recunoscut ca unul dintre iniţiatorii lingvisticii matematice şi poeticii matematice. A fost ales în comitetele editoriale ale cîtorva zeci de reviste naţionale şi internaţionale, printre care International Journal of Computer Mathematics, Fundamenta Informaticae, Foundations of Computing and Decision Sciences, Poetics Today. Peste o mie de autori au citat lucrările sale.

de: Manuela Negulescu

joi, 8 octombrie 2009

8 octombrie. GfK, pe Ziare.com: Jumătate din români sunt nemulţumiţi de sistemul de învăţământ








Aproape jumatate dintre romani sunt nemultumiti de sistemul de invatamant si percep o scadere a calitatii invatamantului in ultimii 15 ani, singurii care au o parere mai buna despre sistem fiind actualii elevi sau studenti, potrivit unui studiu realizat de GfK Romania.
"Numarul romanilor care se declara multumiti de invatamantul romanesc este unul destul de mic, doar 13% din populatia cu varsta peste 15 ani", se arata intr-un studiu realizat de GfK. Potrivit cercetarii, parerile celorlalti sunt impartite relativ uniform intre nemultumire (44%) si o atitudine mai degraba neutra - 31% nu sunt nici multumiti, nici nemultumiti, iar 13% nu au o parere.
"Totusi, comparand scoala de azi cu cea de acum 15 ani, parerile negative se inmultesc. Circa 58% din romanii care au peste 15 ani percep o scadere a calitatii si doar 19% percep, dimpotriva, o imbunatatire", mai mentioneaza specialistii de la GfK.
In plus, persoanele cu educatie superioara sunt mai inclinate sa aiba o atitudine critica fata de invatamantul romanesc actual si fata de modul in care a evoluat in ultimii 15 ani. Sase din zece persoane sunt nemultumite, iar mai mult de sapte din zece considera ca scoala are o calitate mai scazuta decat in trecut.
Cei care sunt acum elevi sau studenti au o parere mai buna decat restul romanilor despre sistemul in care invata. Astfel ca doar un sfert sunt nemultumiti de acest sistem, restul tinzand sa fie neutri (47% nu sunt nici multumiti, nici nemultumiti, iar 9% nu au o opinie).
Pe de alta parte, dintre ceilalti, cei mai critici sunt romanii care au facut scoala in anii '50-'70 (au varsta intre 45 si 64 de ani), iar acum nu au in gospodarie copii de scoala: 51% sunt nemultumiti, iar 67% considera ca scoala romaneasca are o calitate mai scazuta decat in trecut.
Studiul a analizat si parerea romanilor in legatura cu mai multe aspecte concrete ale sistemului de invatamant: numarul de materii, de ore de scoala si de teme pentru acasa, manualele (cantitatea de informatie si limbajul in care sunt scrise), numarul de examene nationale, corectitudinea evaluarii elevilor, nivelul de pregatire si de motivare al profesorilor, sistemul de predare si utilitatea lucrurilor invatate la scoala.
Informatiile provin dintr-un studiu GfK Romania realizat in luna septembrie 2009, cu un esantion de 1.000 de persoane.

luni, 28 septembrie 2009

28 septembrie -- Ioana Ene, pe Ziare.com: "Scoateţi proiectele!"





SCOATEŢI PROIECTELE!

Poate ca nici nu puteam avea o dovada mai solida a necesitatii reformarii clasei politice, inclusiv prin reducereea numarului de parlamentari, decat reactiile de dupa anuntul presedintelui privind organizara referendumului din 22 noiembrie.
Politicienii au sarit ca opariti cu smoala, nu doar impotriva dusmanului de moarte, Traian Basescu, ci si impotriva dracului cel mai mare si mai negru pe care si-l pot imagina: atentatul la nemeritatul statut pe care-l au acum. Armata lor, intial derutata, s-a regrupat disperat in jurul catora argumente leit-motiv.
Teme false
Initierea referendumului este o manevra electorala, care nu face decat sa distraga atentia de la temele prezidentialelor, ne spun liberalii si social democratii.
Da, este un proiect de campanie electorala, dar nu e nimic rau in asta. Ce altceva e sau ar trebui sa fie campania electorala decat o perioada in care candidatii sa-si expuna, spre dezbatere, proiectele in baza carora vor sa fie alesi? Sigur, ne-am obisnuit ca prin campanie electorala sa intelegem o licitatie de pomeni si minciuni. Absolut nimeni n-a facut exceptie de la acest pacat, dar acesta este un alt argument in favoarea reformei profunde.
Si, ma rog frumos, de la ce anume distrage atentia acest proiect? Cu alte cuvinte, despre ce ar trebui sa vorbim in campania prezidentiala daca nu despre mari teme, mari proiecte? Reforma constitutionala, premisa pentru reforma statului si a clasei politice, este sau nu o tema de baza intr-o tara aflata in criza institutionala grava?
Dar ce, referendumul o sa reduca somajul si o sa mareasca salariile? De parca atunci cand esti flamand trebuie sa nici nu te mai speli. Culmea, intrebarea tamp tendentioasa, pe care am auzit-o din gura unuia dintre cei mai abjecti jurnalisti ai momentului are un raspuns pozitiv.
Da, pe termen lung, reformele acestea, avand ca punct de plecare referendumul, pot aduce guvernanti mai performanti cu respect mai mare pentru banul public, un proces legislativ mai eficient si mai suplu al unui Parlament in care se va intra dupa o concurenta mai stransa, si, in final, pot avea ca rezultat o Romanie mai prospera, in care se fura mai putin, se munceste mai eficient si se chiverniseste mai bine. Drumul este foarte lung si plin de obstacole, dar exista o singura garantie: o Romanie nereformata nu va fi nici mai prospera, nici mai eficienta.
De ce tocmai acum, daca, oricum, reforma constitutionala nu ar putea deveni fapt implinit mai repede de 4 ani? Orice calatorie de 10 mii de kilometri incepe cu un prim pas. Daca nu facem acum primul pas, reforma nu va fi fapt implinit nici peste 5 ani, nici peste 6 nici peste 100.
De ce e nevoie de referendum cat timp numarul de parlamentari poate fi redus prin lege? Desigur, dar cine sa o faca? Referendumul este esential pentru a pune presiune pe un Parlament si pe o clasa politica nereformate si antireformiste, pentru a forta politicienii sa faca ceva impotriva interesului lor. Altfel nu se poate. Uitati-va ce a ajuns votul uninominal dupa ce referendumul pe aceasta tema a esuat!
Ion Iliescu, altfel un campion al democratiei, ne spune ca referendumul e nedemocratic. Sa fim seriosi, Traian Basescu nu a impus unicameralismul si reducerea numarului de parlamentari prin decret, iar referendumul este, prin excelenta, o manifestare democratica. Da, este si o modalitatea de a aduce oamenii la vot, insa prezenta mare este benefica democratiei.
Si, odata ajunsi la vot, romanii care zic Da la referendum nu e obligatoriu sa voteze si la prezidentiale si, cu atat mai putin, sa-l voteze pe Traian Basescu. Pot sa lase alb votul pentru presedinte sau sa opteze pentu oricare dintre contracandidatii sai. Dar daca il vor alege totusi pe Traian Basescu, inseamna ca nu le-a oferit nimeni ceva mai bun. Asta ar trebui sa-i preocupe cel mai tare pe domnii Geoana, Antonescu si Iliescu: sa ofere ceva mai bun.
Ceva mai bun
Nu inteleg ce-i impiedica pe ceilalti candidati sa scoata si ei proiecte care sa reflecte viziunea proprie despre reformarea Romaniei in limitele prerogativelor prezidentiale. Sau din punctul lor de vedere Romania nu trebuie reformata, ii multumeste?
Jos Basescu! nu-i proiect. "Un presedinte altfel" e cel mult un titlu de proiect insa, deocamdata, fara continut. "50 de mii case sociale" nu e cu nimic altceva decat "salarii cu 50% mai mari pentru profesori", adica minciuna in care a cazut, chiar in toamna trecuta, si Traian Basescu.
In aceasi timp insa, presedintele este singurul care a patronat cercetari de proportii, pe teme sociale, privind educatia, problemele constitutionale sau ale sanatatii, si in baza carora a lansat in dezbaterea publica teme importante. Daca ii inventariem cu atata grija pacatele, trebuie sa-i recunoastem si meritele.
Nimeni nu putea impiedica nici PSD si nici PNL sa initieze astfel de cercetari, sa intruneasca astfel de comisii de profesionisti care sa emita setul de diagnostice si propuneri in baza carora sa construiasca un proiect inchegat: viziunea lor despre Romania. Ca sa avem ce discuta cu adevarat in campanie.
Asa ca domnilor candidati, domnilor lideri de patide, in loc sa muriti de grija lui Traian Basescu, in loc sa va consumati energia pentru a discredita un proiect, nu aveti decat sa veniti cu proiecte mai bune, mai convingatoare, mai complete.
Nu aveti decat sa ne aratati care este Romania pe care o concepeti, pe care vreti sa o pastoriti. Domnilor, scoateti poiectele de substanta pentru fundatia Romaniei, ca sa ridicam apoi o suprastructura sanatoasa! Scoateti proiectele care sa reabiliteze chiar notiunile de politica si campanie electroala!
Eu una voi vota candidatul care vine cu proiectul cel mai bun.


marți, 22 septembrie 2009

22 septembrie -- Ioana Ene, pe Ziare.com: "De ce trebuie să plece Ecaterina Andronescu "

De ce trebuie să plece Ecaterina Andronescu

Cu o pirueta facuta in extremis Ecaterina Andronescu a reusit din nou sa evite evacuarea din Guvern. Ordinul de epurare politica in scoli si incercarea de a sustrage din Legea Educatiei Nationale doua articole cu incompatibilitati care o priveau direct sunt doua erori care ar fi justitificat pe deplin inlocuirea sa dincolo de orice strategii politice ale PD-L. Aceste doua motive sunt insa doar simptomele evidente ale bolii care o face pe d-na Andronescu incompatibila cu ministerul Educatei in acest moment, cel putin.

D-na Andronescu este intruchiparea antireformisului (garantat Vanghelie). Poate cu bunacredinta si cu sinceritate totala, domnia sa este incapabila sa conceapa necesitatea si caile reformei fara de care invatamantul romanesc se sufoca in mediocritate si irelevanta. Codul Educatiei pe care il concepuse intial era doar o cosmetizare subtire a prevederilor de acum.

A introdus in lege o parte dintre principiile "pachetului Miclea" doar fortata, sub amenintarea demiterii. Chiar si asa a resusit sa salveze partial politizarea sistemului prin atributiile foarte importante pe care le pastreaza inspectorul scolar judetean.

Ei bine, ministrul care ar da foc prevederilor reformiste ar trebui acum sa le puna in practica. De fapt, soarta Legii Educatiei Nationale depinde in mod esential si direct de minister. Acesta trebuie, in primul rand, sa elaboreze normele metodologice de aplicare a legii. Operatiunea poate dura, practic, oricat si chiar poate ajunge sa denatureze unele dintre prevederi.

Dar sa zicem ca apar pana la urma si normele de aplicare. Urmeaza modificarea programelor, care trebuie data pe mana unor oameni deschisi la minte, care sa intelega conceptul reformei, care pune accent pe adaptarea sociala a elevilor, pe abilitatile de comunicare si de folosire a computerului.

Dupa modificarea programelor, daca ea va fi bine facuta, ar trebui sa urmeze curatenia in corpul profesoral care va ramane supradimensionat in raport cu necesarul mult miscorat. Pe ce criterii? Cum si cine ii va pastra pe acei profesori care sa poate uita deceniile de invatamant invechit si sa-i invete pe copii cu metode noi, cu mentalitati noi astfel incat reforma sa fie reala?

In invatamantul universitar trebuie aplicate la sange incompatibilitatile. Cum sa asteptam asta de la un ministru lovit in plin de o astfel de incompatibilitate?

Una pestea alta, in calea aplicarii efective a Legii Educatiei Nationale stau o multime de obstacole si de pericole pe care le poate depasi doar o vointa politica de fier. Iar o asemenea vointa politica nu poate avea decat un om care crede cu toata fiinta lui in necesitatea si principiile reformei.

Ecaterina Andronescu nu este, cu siguranta, acel om, ba dimpotriva, este omul care pune cate obstacole poate in calea reformei. Tot timpul pe care domnia sa il va mai petrece la carma ministerului este un timp pierdut pentru reforma.

Ar fi suficienta inlocuirea Ecaterinei Andronescu pentru ca reforma sa capete o sansa? Are PSD vreun om cu vointa politica reformatoare de neinfrant? Eu nu-l stiu. Asa ca nici plecarea d-nei Andronescu nu este o garantie. Ar fi insa, in mod cert, un semnal de fermitate si vointa politica reformista din partea premierului. Emil Boc nu a dovedit deocamdata nici una, nici alta.

Asa ca, ma tem, in privinta legii educatiei, ce e mai greu de-abia va incepe dupa promulgare, iar sansele ca reforma sa devina din litera pe hartie fapt implinit nu sunt foarte mari.

http://www.ziare.com/actual/opinii/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-plece-ecaterina-andronescu-893456

vineri, 18 septembrie 2009

18 septembrie -- Mircea Miclea, în "Adevărul": "Nu cred într-un Guvern politic"













Mircea Miclea: „Nu cred într-un Guvern politic”


Fostul ministru al Educaţiei spune că nu a acceptat şi că nici nu va mai accepta să facă parte dintr-un executiv format din oameni politici. El crede că învăţământul românesc începe să preocupe din ce în ce mai mult electoratul.


Autor al unuia dintre Codurile avute în vedere la elaborarea proiectului de lege privind Educaţia, asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea săptămâna aceasta, Mircea Miclea este convins că România poate ieşi din criză numai cu un guvern de tehnocraţi.


El spune că interesul politicienilor este, mai degrabă, acela de a avea acces la resursele financiare decât de a rezolva problemele sistemului pe care îl coordonează. Mircea Miclea afirmă că şeful statului a fost şi este adeptul unei asemenea soluţii, însă dacă ar fi impus-o în decembrie 2008, şi-ar fi „pus în cap” toate partidele.


Fostul ministru al Educaţiei a declarat „La masa Adevărului” că a refuzat să facă parte dintr-un Guvern politic şi că este hotărât să nu mai accepte un portofoliu ministerial într-un astfel de cabinet. Referindu-se la sistemul universitar, Miclea atrage atenţia că impostura are două caracteristici: se înmulţeşte prin clonare şi se polarizazeză atunci când o ataci.


http://www.adevarul.ro/articole/mircea-miclea-nu-cred-intr-un-guvern-politic.html