De ce „tocesc” elevii?
Oana Dan ; Duminică, 14 Februarie 2010
Mâine, elevii de clasa a XII-a încep confruntarea cu bacalaureatul, prin probă orală de limba şi literatura română şi aptitudini de comunicare. Pentru prima dată în acest an subiectele nu au fost anunţate pe Internet înainte, deşi, din partea unor profesori există suspiciuni că sunt aceleaşi de anul trecut.Cu subiecte vechi sau noi, elevii vor face din nou dovada că au învăţat pe de rost cărţile de comentarii din vânzarea cărora editurile scot mulţi bani.
Şcoala nu formează gândirea
Decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii Ovidius din Constanţa, profesor Wladimir-Georges Boskoff, premiat, anul trecut, pentru pedagogie crede că de vină pentru felul nesănătos în care învaţă elevii sunt şcoala şi lipsa reală de reformă în sistem.Şcoala, pentru că nu le formează elevilor deprinderea de a înţelege şi îi împinge să reproducă lucruri învăţate pe de rost. Iar lipsa de reformă se oglindeşte în manualele greoaie şi în programa complicată.
„Nici măcar matematica predată în şcolile din România nu stimulează gândirea elevilor şi nu formează gândirea elevului mediu, decât a celor foarte buni. Elevii nu pot face raţionamente şi atunci preferă să le înveţe pe de rost”, explică profesorul pentru evz.ro.
Într-o ordine firească, matematica are rolul de a forma gândirea elevilor, iar celelalte discipline au un caracter informativ. Astfel, temele pentru acasă trebuie să stimuleze creativitatea elevilor, nu să devină o repetiţie a lecţiei din clasă.
Ministerul încurajează „toceala”
O altă cauză a acestei metehne este faptul că autorii manualelor şcolare nu predau la şcoală şi nu au contact cu elevii. Din cauza aceasta, manualele sunt bune doar pentru 15% dintre elevi, crede profesorul Boskoff. Şi ministerul încurajează această practică, oferind pe Internet subiectele pentru anumite examene, cum ar fi bacalaureatul. „Ministerul nu face decât să confirme învăţatul pe de rost zicând astea sunt subiectele, învăţaţi-le”.
Radu Gologan, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice, spune că sistemul de întrebări dinainte formulate la bacalaureat, care sunt complicate, îi împinge pe elevii de nivel mediu să înveţe pe de rost soluţiile.
Meteahnă de peste două decenii
Practica memoratului s-a format în timp, prin anii ’80, când, pentru a elimina lecţiile particulare, „o minte luminată din minister” a decis să nu se mai dea la examene decât subiecte din manualele de şcoală, explică profesorul de matematică Mihai Bălună, care predă la Colegiul „Mihai Viteazul” din Capitală.
Efectul acestei măsuri a fost că elevii au început să înveţe pe de rost manualele.Tot atunci au început să devină mai complicate şi subiectele de la examene. La matematică, spre exemplu, se dădeau probleme de la faza naţională a olimpiadei.
La fel argumentează şi profesorul Gologan. El consideră că de la primul contact, relaţia cu noţiunile primare în şcoală este defectuoasă. „Învăţătorii trec extrem de repede la matematică la calculul algebric formal. În loc de întrebarea cât punem în pătrăţelul gol ca adunat cu 5 să ne dea 7 elevii învaţă foarte repede pe de rost că în loc de căsuţă punem o literă şi apoi trecem cu semn schimbat pe 5 în dreapta, ceea ce este extrem de grav”.
Părinţii poartă o parte din vină
De când copiii ajung la şcoală, părinţii îşi propun să facă din ei „mici einsteini”. La şcoală, mulţi învăţători îi încarcă pe copii cu teme. „Dacă în clasa I copilul are mai mult de jumătate de oră de teme pentru acasă, prinde ciudă pe şcoală”, spune Mihai Bălună.De multe ori se consideră că învăţătorul care le dă copiilor teme multe şi care face probleme multe este cel mai bun. „Dar câţi dintre aceşti copii rămân vârfuri după aceea?”, mai spune el.
Soluţii
Profesorul Boskoff consideră numai cei care lucrează la reformarea sistemului şi a curiculei pot schimba ceva. La matematică, spre exemplu, ar fi binevenită o reducere a curiculei cu 25-30% pentru a accesibiliza conţinutul. De asemenea, manualele trebuie să fie mai clare şi mai aerisite, mai ales că, în formatul actual, unele seamănă cu nişte cursuri universitare.
Alte soluţii ar fi ca educatorii să fie mai bine pregătiţi din punct de vedere academic, părinţii conştientizaţi, iar accentul să cadă pe latura ludică a învăţării, potrivit profesorului Gologan.
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/886346/De-ce-tocesc-elevii/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu