De la tineri români, pentru tinerii români: 700 de cuvinte...

700 de cuvinte către elevi, studenţi şi toţi ceilalţi

Ştefan Andrei Anghel [1]*, Adina Badea [2], Silvia Bobeică [3], Sebastian Burduja [1], Alexandru Cosmin Buteică [4], Anca Diana Câmpean [5], Alexandra Coclează [6]**, Sorina Codrea [1], Ciprian Mihai Coman [7], Sonia Coman [1], Bogdan Cristea [8], Elmi Erchin [9], Adina Roxana Feier [1], Ioana Firescu [10], Patricia Florescu [1], Ramona Galantonu [11, 12], Diana Hasegan1 [3], Robert Heler [14], Andreea Camelia Humă [15], Andreea Iorga [16], Ana Maria Iorgu [17], Ira Alexandra Iosub [11], Raluca Lazăr [18], Denes Lenard [19], Cezar Lupu [11], Cristian Miere [20, 21], Andreea Militaru [22], Mihai Moşneanu [23], Ana Neferu [14], Raluca Păuna [24], Cristina Popa [25], Laura Postolache [11], Radu Simionescu [26], Sebastian Trofin [27], Maria Voinica [28, 29] si Sumaya Yacoob [30]

1. Harvard University (SUA); 2. Wellesley College (SUA); 3. Colgate University (SUA); 4. Rotterdam School of Management (Ţările de Jos); 5. University of Toronto (Canada); 6. Yale University (SUA); 7. Universitatea Politehnica Bucuresti (Romania); 8. University of Cambridge (Marea Britanie); 9. Universitatea din Istanbul (Turcia); 10. Aarhus University (Danemarca); 11. Universitatea Bucuresti (Romania); 12. Universita degli studi di Padova (Italia); 13. Lafayette College (SUA); 14. University of Richmond (SUA); 15. University of Bristol (Marea Britanie); 16. York University (Canada); 17. Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” (Romania); 18. Universitatea Spiru Haret (Romania); 19. Maastricht University (Ţările de Jos); 20. King’s College London (Marea Britanie); 21. National University of Singapore (Singapore); 22. Towson University (SUA); 23. University College London (Marea Britanie); 24. Ecole Nationale Supérieure de Chimie (Franta); 25. Princeton University (SUA); 26. Manchester University (Marea Britanie); 27. Jacobs University Bremen (Germania); 28. University of Edinburgh (Marea Britanie); 29. McGill University (Canada); 30. Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” (Romania)
Corespondenţă: * anghel@fas.harvard.edu / ** alexandra.cocleaza@yale.edu

“Eu pot, eu sunt magician!” – o frază dintr-o emisiune pentru copii, celebră printre mulţi tineri de azi. O frază care din păcate în România se foloseşte prea mult, în prea multe cazuri, în viziunea prea multor oameni. În ultimii ani s-a construit o imagine denaturată a omului de succes. Folosind gratuit atribute gen “supradotat” s-a clădit percepţia că oamenii se împart în două categorii: cei cu un talent innăscut pe care ajung (sau nu) să şi-l pună în valoare, şi cei condamnaţi la mediocritate. Succesul este mai nou considerat un dar divin, nicidecum o masură a efortului fiecărui individ. Noi, "supradotaţii", nu suntem de acord, şi avem şi motive.

Aceia dintre noi care au ajuns să fie numiţi astfel ştiu că nu sunt fundamental diferiţi de ceilalţi. Declaraţiile noastre însa nu au mare valoare pentru cei din jur, fiind de multe ori catalogate drept (falsă) modestie. Sperăm totuşi ca unele dovezi ştiinţifice în acest sens să aibă mai mult succes; cu astfel de argumente venim noi astăzi. Conform unor studii din domeniul pedagogic, al căror pionier este K. Anders Ericsson de la Florida State University (SUA), un om are nevoie de un timp relativ standard pentru a învăţa ceva foarte bine. Nu contează ce este acel ceva: poate fi istorie universală, mecanică cuantică, chirurgie cardiotoracică, cântat la harpă sau orice altceva. Mai mult, analizele ştiinţifice nu au fost capabile să detecteze niciun fel de diferenţă inerentă între oameni: performanţa are ca surse principale munca şi atenţia, nu talentul înnăscut.

Rezultatele studiilor vorbesc de la sine: poţi învăţa orice, indiferent de bagajul genetic. Trebuie doar să vrei cu adevărat. De exemplu, un matematician bun este de regulă creat prin expunerea la un set foarte mare de probleme; vechiul proverb "Repetiţia e mama învăţăturii" se aplică perfect. Desigur, nimeni nu neagă inteligenţa lui Albert Einstein sau aptitudinile sportive ale lui Ilie Năstase, însă cazuri ca acestea sunt rare şi nu ştirbesc cu nimic şansele ca orice om să exceleze în domeniul de care este pasionat.

Descoperiri ca acestea ar trebui să fie un duş rece pentru toţi cei care încă se mai îndoiesc că pot ajunge în vârf. Cu toţii trebuie să ne repetăm că putem învăţa orice ne propunem, indiferent cât de greu. În plus, cu cât avansăm cu atât vom avea mai multa încredere în noi înşine. În final, ne vom da seama că ceea ce îi face speciali pe aşa-zişii “supradotaţi” este că au muncit mai mult. De fapt, dacă analizăm “supradotaţii” vedem că nu au multe în comun: unii sunt copii simpli de la ţară, unii sunt oameni sofisticaţi de capitală; unii au posibilităţi financiare mult mai bune decât alţii. Unul dintre puţinele lucruri care îi uneşte este că sunt dispuşi să investeasca timp şi efort în idealurile lor. Să munceşti pentru ceva în care crezi cu adevărat nu este cel mai uşor lucru din lume, dar aduce mereu satisfacţii. Poate veţi spune: "E uşor să vorbeşti atunci când ai deja reuşite, dar e greu sa începi". Să începi e mai simplu decât pare. Găsiţi ceva ce vă place, acel ceva care contează pentru voi şi pentru care sunteţi dispuşi să lucraţi. Apoi fiţi fermi în alegerea voastră şi priviţi întotdeauna înainte!

E uşor să ne consolăm spunându-ne “a reuşit pentru că are o minte sclipitoare”; astfel ne scuzăm faţă de noi înşine pentru că noi n-am reuşit. Aceasta este mentalitatea predominantă în România de azi – mentalitatea de care trebuie să scăpăm. Noi suntem exemple vii că se poate, şi ştim că o astfel de atitudine va da roade. Găsiţi-vă o pasiune, concentraţi-vă pe ceea ce vă place! Responsabilitatea pentru eventuale eşecuri va fi a voastră, însa meritul pentru succes va fi tot al vostru. Dacă acceptaţi această idee şi începeţi chiar acum să vă faceţi cu adevărat singuri destinul, veţi fi surprinşi de rezultate. Într-un sistem care promovează făţis mediocritatea şi "succesele" de peste noapte o astfel de schimbare poate părea imposibilă. Dar nu este. Cei mediocri nu pot să-i controleze la nesfârşit pe cei cu adevărat buni. În final, starletele îmbătrânesc şi işi pierd suportul financiar, iar cei cu afaceri neortodoxe pot fi mereu falimentaţi de o criză economică. Ce ramâne? Ramân cei cu ambiţie şi entuziasm pentru o cauză personală – fiţi voi aceia!

Aşa se încheie apelul nostru către elevi, studenţi şi toţi ceilalţi. A fost redactat în exclusivitate de români studenţi la 30 de universităţi din 11 ţări diferite.