Descentralizare curriculară autentică: "polemici cordiale" cu Tudor Spiridon

La postul meu http://scoala-pe-bune.blogspot.com/2012/05/descentralizare-curriculara-autentica.html#comment-form, Tudor Spiridon comentează: "Modelul este bun dar exprimat prea abstract. 1. Este nevoie de scoli pilot. 2.D escentralizare curriculara si doar atat? 3. Despre finantare, resursa umana. infrastructura, ce ne puteti spune? Dar despre structura sistemului? 4. La pct. "III. Analiza modelului", ne prezentati doar punctele tari. Despre amenintari, oportunitati sau puncte slabe nu ne spuneti nimic? Considerati, va rugam, ca aceste observatii nu reprezinta in nici un fel critici sau incercarea de a minimaliza modelul prezentat, ci teme de dezbatere care sa dezvolte discutia despre el si, implicit, aprofundarea lui."

Răspund, punct cu punct.

1. Este nevoie de şcoli-pilot. Total de acord! Mă gândesc direct la Alianţa Colegiilor Centenare, care, în opinia mea, are multe atribute-forţă pentru a exercita leadership real în materia transformării curriculare: prestigiu incontesabil; competenţă profesională recunoscută; capacitate remarcabilă de analiză critică; statut validat al fiecărui liceu în parte, ca formator de opinie în comunitatea căreia aparţine; distribuţie geografică uniformă. Alianţa are nevoie de un mai solid curaj al asumării rolului de lider, şi eu am încredere că şi-l va asuma.

2. Descentralizare curriculara si doar atat? NU, evident! Aceasta e “întrebarea întrebărilor”, iar răspunsul corect este nu. Descentralizare curriculară şi:

• …descentralizare managerială, financiară şi de resurse umane – unitate de bază: ŞCOALA însăşi!

• un alt model de carieră didactică – element-cheie: opţiuni profesionale normate distinct, motivante pe orizontală (mentoring; consiliere în carieră; scriere / coordonare de proiecte ale şcolii…), complementare singurei existente şi normate acum (activitate didactică la catedră)

• un alt model al formării iniţiale pe filieră didactică (aici Legea 1 / 2011 zice bine ce zice, în opinia mea)

• …o schimbare profundă de mentalitate privind statutul social al profesorilor în comunitate

3. Despre finantare, resursa umana. infrastructura, ce ne puteti spune? Dar despre structura sistemului? Toate au a fi regândite profund, dacă ne asumăm această transformare istorică, şi nu fuşerim (in)conştient, sau ne facem că facem, ca acum – fie de frică (“drobul de sare”), fie din incompenteţă, fie din interese meschine. În opinia mea, vulnerabilitatea principală a modelului poate fi infrastructura (săli de clasă insuficiente etc. ...). Celelalte se pot reproiecta legislativ, cu voinţă şi asumare politică autentică, pe cale de consecinţă, după ce transformarea curriculară a căpătat contur corect, logic, agreat de cei în drept.

4. La pct. "III. Analiza modelului", ne prezentati doar punctele tari. Despre amenintari, oportunitati sau puncte slabe nu ne spuneti nimic? Ba da. Acum, vulnerabilitatea (aceasta este o caracteristică internă) principală pe care o văd constă în aplicabilitatea redusă a modelului în mediul rural, de pildă (dar nu e neapărat obligatoriu: nu ne împiedică nimeni să acceptăm co-existenţa a două, trei... opţiuni curriculare, adecvate diferitelor tipologii de comunităţi – în fond, deloc întâmplător liceele ACC sunt în oraşele în care sunt) Ameninţarea (aceasta este o caracteristică externă) principală rezidă, în opinia mea, în ceea ce aş numi “mânăreală politică meschină”, sau, mai pe româneşte, “forma fără fond”: pe faţă, zicem că schimbăm, şi în realitate rupem gâtul proiectului, mioritic, pe principiul “să moară capra vecinului – de ce să iasă bine când poate să iasă rău?...” În schimb, oportunitatea colosală, istorică este de a ieşi o dată pentru totdeaună din marasmul acesta fără nici un fel de noimă care se petrece acum în învăţămâtul preuniversitar, generat în mod esenţial de întâlnirea tectonică ucigătoare dintre o societate guvernată de mecanismele economiei de piaţă şi un sistem educaţional încă încremenit în paradigma sa comunistă. Pentru mine acest diagnostic este limpede ca lumina zilei, şi voi face tot ce-mi stă în putinţă să punem în fapt corecţia istorică necesară. Merită şi România, ca ţară, dar mai ales merită copiii noştri, cărora le datorăm acest demers, cu vârf şi îndesat.

Considerati, va rugam, ca aceste observatii nu reprezinta in nici un fel critici sau incercarea de a minimaliza modelul prezentat, ci teme de dezbatere care sa dezvolte discutia despre el si, implicit, aprofundarea lui. Evident că da! Pentru mine, aceasta este una din Conversaţiile esenţiale despre educaţie, şi o tratez ca atare – mulţumesc, Tudor! Gând bun, cu distinsă preţuire! M.S.

Descentralizare curriculară autentică: un model

motto: "Comunismul este societatea care garanteaza prostia ca incremenire in proiect"

Gabriel Liiceanu, Despre limita

I. Argumentul modelului: transformarea de sistem

In opinia mea, unicul criteriu de validare a oricarui text de lege in domeniul educatiei, in acest moment, este transformarea profunda, de sistem, dintr-un motiv fundamental: acum, Romania este in filmul sau viitor, iar sistemul public al educatiei este “incremenit” in filmul sau anterior.

Orice alt text cu putere legislativa nu va face decat sa adanceasca discrepanta dintre timpul Romaniei Europene si timpul sistemului sau educational, denotand lipsa de viziune alimentata de incompetenta si/sau lipsa de buna-credinta si generand consecinte deosebit de toxice, pe termen lung, pentru societatea romaneasca.

De aceea, cred cu tarie ca momentul actual (ciclul politic 2012-2016) este imperios necesar sa aiba caracter istoric, deoarece ne ofera oportunitatea imensa a legiferarii corecte a celei de-a treia mari transformari a sistemului educational in 130 de ani de istorie moderna a Romaniei, dupa 1890-1900 (Spiru Haret) si, respectiv, 1948-1950 (reforma comunista).

Ca pozitionare de principiu, eu optez fara echivoc pentru un sistem educational autentic si echilibrat, descentralizat din punct de vedere curricular, managerial, financiar si de resurse umane la nivel de unitate scolara si comunitate locala, pentru un proces educational centrat pe valori, in beneficiul singurelor doua categorii de actori de importanta absoluta in orice scoala: elevii si profesorii.

Constat ca in actuala dezbatere publica pe tema Educatiei lipseste un model curricular menit sa-l inlocuiasca pe cel actual care este, in mod evident, depasit – iar faptul ca atat in gimnaziu, cat si in liceu elevii sunt obligati sa parcurga mult prea multe discipline in fiecare semestru (12, 13, 14, 15...) este, poate, aspectul cel mai acut, caruia eu nu i-am vazut formulata o solutie, deocamdata. Cu alte cuvinte, intrebarea careia ii dau un posibil raspuns acum este urmatoarea: cum pot studia elevii altfel la scoala? Iata cum!

II. Modelul propus

Premise:

• MECTS coordoneaza invatamantul preuniversitar, in parteneriat cu unitatile de invatamant, asigurand un raport echitabil si armonios intre nevoile curriculare de la nivel national si cele de la nivel local, pe principiul „curriculum la decizia elevului, din oferta scolii”

• Unitatile de invatamant liceal organizeaza examenul de admitere a absolventilor invatamantului gimnazial, potrivit standardelor si criteriilor proprii, stabilite de consiliile de administratie si consiliile profesorale, in parteneriat cu comunitatile locale.

In aceste conditii, principiile de proiectare a planurilor-cadru de invatamant sunt urmatoarele:

• educarea la elevi a deprinderii de a decide si a-si asuma costurile si consecintele deciziilor luate in privinta alegerii disciplinelor de studiu „evaluate”, prin stabilirea unui raport echitabil intre numarul disciplinelor obligatorii si numarul disciplinelor la alegerea elevilor, din ofertele scolilor, cu scaderea progresiva a proportiei disciplinelor obligatorii catre anii terminali ai invatamantului liceal;
• alocarea, pentru disciplinele „evaluate”, a unui numar de maxim 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar si maxim 30 de ore pe saptamana pentru invatamantul gimnazial, respectiv liceal.
• parcurgerea unui numar redus de discipline evaluate in fiecare semestru scolar – de exemplu, intre 6-8, in functie de nivelurile invatamantului scolar;
• alocarea unui numar de ore pe saptamana aproximativ egal pentru fiecare disciplina evaluata – de exemplu, intre 3-5 ore saptamanal;
• stabilirea unui efectiv minim de 10-12 elevi pentru desfasurarea pe grupe a unora dintre disciplinele la alegerea elevilor;
• parcurgerea, la alegere, a unui numar de discipline neevaluate, din ofertele scolilor – de exemplu, 2-4 discipline semestrial, in afara programului obligatoriu. 

  
Prin discipline "evaluate" inteleg disciplinele ale caror evaluari intra in calculul mediilor semestriale / anuale

Exemplul 1. Invatamant liceal: orar saptamanal cu 8 discipline evaluate semestrial (disciplinele D1-D6 – 4 ore/saptamana; disciplinele D7-D8 – 3 ore/saptamana; TOTAL ore / saptamana: 30)

                luni           marti         miercuri            joi            vineri

ora 1         D1            D7            D5                    D3            D1

ora a 2-a   D2            D8            D6                    D4            D2

ora a 3-a   D3            D1            D7                    D5            D3

ora a 4-a   D4            D2            D8                    D6            D4

ora a 5-a   D5            D3            D1                    D7            D5

ora a 6-a   D6            D4            D2                    D8            D6

Si iata un exemplu de proportii echitabile, in opinia mea, intre disciplinele obligatorii (curriculum national) si, respectiv, cele la decizia elevilor, din oferta scolii:

• clasa a IX-a: 5 discipline obligatorii + 3 discipline la decizia elevului

• clasa a X-a: 4 discipline obligatorii + 4 discipline la decizia elevului

• clasa a XI-a: 4 discipline obligatorii + 4 discipline la decizia elevului

• clasa a XII-a: 3 discipline obligatorii + 5 discipline la decizia elevului

Exemplul 2. Invatamant gimnazial: orar saptamanal cu 7 discipline evaluate semestrial (disciplinele D1-D4 – 4 ore/saptamana; disciplinele D5-D7 – 3 ore/saptamana; TOTAL ore / saptamana: 25)

                luni           marti         miercuri            joi            vineri

ora 1         D1            D6            D4                    D2            D7

ora a 2-a   D2            D7            D5                    D3            D1

ora a 3-a   D3            D1            D6                    D4            D2

ora a 4-a   D4            D2            D7                    D5            D3

ora a 5-a   D5            D3            D1                    D6            D4

Si iata un exemplu de proportii echitabile, in opinia mea, intre disciplinele obligatorii (curriculum national) si, respectiv, cele la decizia elevilor, din oferta scolii:

• clasa a V-a: 5 discipline obligatorii + 2 discipline la decizia elevului

• clasa a VI-a: 5 discipline obligatorii + 2 discipline la decizia elevului

• clasa a VII-a: 4 discipline obligatorii + 3 discipline la decizia elevului

• clasa a VIII-a: 4 discipline obligatorii + 3 discipline la decizia elevului

Exemplu de set de 4 "discipline obligatorii", valabil si pentru gimnaziu si pentru liceu: limba si comunicare; istoria-geografia Romaniei; matematici aplicate; educatie fizica.

III. Analiza modelului: puncte tari

In opinia mea, principalele puncte tari ale modelului propus sunt urmatoarele:

• elevii, in mod autentic, devin protagonistii principali ai demersului educational;
• pune in fapt, in mod autentic, principiul descentralizarii curriculare la nivelul unitatii de invatamant;
• elevii parcurg mult mai putine discipline evaluate in fiecare semestru – este una din cele mai acute dureri ale actualului model curricular preuniversitar
• disciplinele evaluate au un numar comparabil – si suficient – de ore pe saptamana
• elevii pot opta si pentru discipline "neevaluate" (in sensul ca notele la aceste discipline nu intra in calculul mediilor semestriale)
• in fiecare semestru, elevii parcurg o combinatie echitabila de discipline obligatorii si discipline la alegerea lor, din oferta scolii
• elevii invata sa opteze si sa-si asume consecintele deciziilor care ii privesc direct
• inceteaza existenta "claselor-plutoane", cu dinamica interna blocata pe cicluri de invatamant (aproximativ aceiasi 25-30 colegi de clasa, dintr-a V-a A, B, C... pana intr-a VIII-a A, B, C... si, respectiv, dintr-a IX-a A, B, C... pana intr-a XII-a A, B, C...); acestea se inlocuiesc cu grupele / clasele constituite pe discipline, cu dinamica semestriala (aceiasi 25-30 colegi la disciplinele obligatorii; alti minimum 9-11 colegi diferiti, la disciplinele la alegerea elevilor, din oferta scolii) – ceea ce reprezinta un model mult mai adecvat realitatii societatii actuale, cu contexte mult mai deschise si mai rapid schimbatoare in privinta echipelor de lucru;
• in fine, dispar profilurile "umanist" si "real" – acum ele sunt intretinute in mod artificial si constrang, in loc sa ajute la o dezvoltare reala a adolescentilor, potrivit aspiratiilor proprii, descoperite in ritmul specific al fiecarui elev in parte.

IV. Reflectii finale

Modelul propus poate avea vulnerabilitati – dar vulnerabilitatile au, la randul lor, solutii, daca le abordam deschis, proactiv, cu buna-credinta. Totodata, insa, cred ca este deasupra oricarui dubiu ca o asemenea varianta de solutie transforma in mod semnificativ dinamica interactiunii dintre elevi si profesori, in timpul si spatiul educational, punand in fapt principiul descentralizarii curriculare.

Incepand cu anul 2006, am analizat in extenso aceasta varianta de solutie la problema descentralizarii curriculare autentice in numeroase traininguri de leadership educational pe care le-am desfasurat cu sute de oameni ai scolii – profesori, directori, inspectori, lideri de sindicat, elevi, studenti, jurnalisti – dar si reprezentanti ai mediului de afaceri, sub cele mai diverse auspicii: Ministerul Educatiei, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, Casa Corpului Didactic a Municipiului Bucuresti, Federatia Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret", Institutul Aspen Romania, Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania, consortiul IRSCA-EDUGATE, saptamanalul "Tribuna Invatamantului", trainigurile corporatiste etc.

Perceptia generala asupra modelului propus a fost, dominant, una lucid-pozitiva, temerile sau retinerile tinand indeosebi de caracterul sau de noutate si, in consecinta de nevoia "schimbarii mentalitatii" – aspecte cu care sunt intrutotul de acord si in zona carora pot contribui constructiv, sprijinind direct sau facilitand procese.

Doresc sa accentuez un aspect esential, rezultat din discutiile cu specialistii si responsabilii din domeniu: aceasta solutie nu presupune disponibilizari de personal, ci perfectionare si reconversie profesionala, fapt ce aduce in discutie un alt proiect transformational, respectiv o strategie noua de dezvoltare a resursei umane in educatie, pornind de la formarea initiala pe filiera didactica si continuand cu optiuni moderne de cariera, la indemana personalului didactic.

Astept cu mult interes feedback-ul celor preocupati de subiect, cu cateva sugestii de civilitate:

• va reamintesc respectuos ca pozitionarea mea in conversatie porneste, principial, de la nevoia transformarii fundamentale, istorice, a educatiei in Romania;
• va adresez rugamintea respectuoasa sa inlocuiti comentariile de tip "modelul e gresit!" cu analiza de tip "cu acest model nu sunt de acord!", oferind argumente și solutii alternative;
• in fine, va adresez rugamintea respectuoasa sa focalizati comentariile pe solutii constructive care, in opinia dumneavoastra, adauga valoare solutiei propuse; mai specific, va invit sa faceti o analiza de tip "puncte tari; puncte slabe; SOLUTII LA PUNCTELE SLABE".

C.N. "Mircea cel Bătrân" Rm. Vâlcea: IB-DP, în acţiune (studiu de caz)

Profesorii de Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" Rm. Vâlcea se pregătesc pentru Bacalaureat Internaţional

prof. dr. Arişanu Ana Maria

Managerul proiectului POSDRU/19/1.3/G/26145, “Profesori în societatea cunoaşterii”
Coordonator Bacalaureat Internaţional – Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" Rm. Vâlcea



La un prim contact cu sintagma Bacalaureat Internaţional, părerile pot fi confuze. Pe de o parte te poţi gândi la o oportunitate, la progres, la un pas spre globalizare, iar pe de pe altă parte îţi vin în minte, numele mai multor tineri care, fără a avea o diplomă de bacalaureat internaţional au studiat la mari universităţi din lume.


Bacalaureat Internaţional (www.ibo.org) este în realitate mult mai mult decât pare a fi, reprezintă o altă abordare a modului de învăţare, complet diferit de cele clasice, axându-se pe formarea practică şi ştiinţifică a elevului pentru viitor, încurajându-l să-şi dezvolte aptitudinile şi să-şi manifeste creativitatea, gândirea critică, independenţa în învăţare. Este un sitestem profund, complet, care educă mintea dar şi sufletul, prin dezvoltarea unor valori ca: responsabilitatea, integritate, empatie, compasiune echilibru intelectual, fizic şi emoţional sau învăţarea din propriile experienţe.

În România există doar 2 şcoli care au în portofoliu Bacalaureat Internaţional, respectiv American International School şi Mark Twain International School, ambele şcoli private şi ambele în Bucureşti. La 15 iunie 2009, Colegiul Naţional “Barbu Ştirbei” din Călăraşi a devenit prima şcoală de stat acreditată să ofere Diploma Programme, dar procesul nu este încă lansat, din motive independente de liceul menţionat.

Imbogăţirea ofertei educaţionale cu Bacalaureat Internaţional-Diploma Programme reprezintă un deziderat pentru Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" din Rm. Vâlcea, etapele parcurse până în prezent fiind următoarele:

 Martie 2008 - am trimis formularul de interes, având Fundaţia Codecs pentru Leadership ca facilitator de proces

 Aprilie 2008 - am trimis Formularul A în vederea obţinerii statutului de şcoală candidat, având ca sponsor Siveco România pentru taxa de 1.692,00 GBP

 Iunie 2008 - am devenit şcoală candidat pentru Diploma Programme

 Decembrie 2008 - am depus cererea de finanţare pentru proiectul POSDRU "Profesori în societatea cunoaşterii", prin care am obţinut o finanţare de 878.284 lei, (fără TVA) pentru dezvoltarea resurselor umane din CNMB

 Aprilie 2009 - întreaga echipa a efectuat o vizită de studiu de 2 zile la American International School of Bucharest, scoală ce ofera elevilor săi Diploma Programme încă din 2000.

 Martie 2012 - întreaga echipa a efectuat o vizită de studiu de 2 zile la Mark Twain International School, scoală ce ofera elevilor săi Diploma Programme din 2008

 August 2010-Iulie 2012 - implementăm proiectul POSDRU Profesori în societatea cunoaşterii ce are ca obiectiv, printre altele, compatibilizarea sistemului educaţional românesc cu sistemele europene.

"Profesori în societatea cunoaşterii" este un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în valoare de 878.284,00 lei fără TVA, cofinanţarea de 2% fiind asigurată de Primaria Rm. Vâlcea. Dezvoltarea competitivităţii profesorilor în vederea adaptării la cerinţele educaţionale specifice societăţii cunoaşterii reprezintă Obiectivul general al acestui proiect.

După cum scriam şi în cererea de finanţare, ne aflăm în plin proces de acreditare a şcolii, pentru a oferi elevilor noştri programul Bacalaureat Internaţional ca alternativă educaţională în învăţământul public preuniversitar din România.

Participarea profesorilor la atelierele de lucru organizate de International Baccalaureate este o condiţie obligatorie pentru acreditarea unei şcoli. Organizaţia International Baccalaureate organizează atât ateliere tradiţionale ce necesită o deplasare de 3-5 zile, cât şi ateliere online.

Până în prezent, în cadrul proiectului Profesori în societatea cunoaşterii au fost 13 participări la ateliere de lucru Bacalaureat Internaţional, respectiv:

1. Prof. Adrian Luca - An introduction to teaching IB DP Economics (online)

2. Prof. Cristina Goran - Teaching IB DP Chemistry (online)

3. Prof. Ana Maria Arişanu - Computer Science (Bruxelles)

4. Prof. Roxana Aron - Mathematics HL (Higher Level) - Bruxelles

5. Prof. Mirela Maria Tamaş - Geography, putting the course together (online)

6. Prof. Floriana Alexandru Gruia - Language B Generic (Bruxelles)

7. Prof. Antonia Haller - Information Technology in a Global Society (online)

8. Prof. Antonia Haller - CAS (Creativity, Action, Service) - Paris

9. Prof. Pătrulescu Anemona - Language A and Literature (New Curriculum) (online)

10. Prof. Emil Pădureţu - Teaching IB DP Design Technology (online)

11. Prof. Andreea Beca - Theory of Knowledge (online)

12. Prof. Marcela Barbu - Language Ab Initio (New Curriculum) – online

13. Prof. Irina Iriţoiu - Language B (New Curriculum) – online

Pentru perioada imediat următoare avem confirmarea înscrierii la alte 3 ateliere de lucru:

• Prof. Ana Maria Arişanu - Introduction to the Diploma Programme (online)

• Prof. Tatiana Mărăndici - Teaching IB DP Physics (online)

• Prof. Daniela Conea - An Introduction to Teaching IB DP Theatre Arts (online)

Dacă în 2009 am efectuat o vizită de studiu la Şcoala Americană, în 2012 am avut ocazia să avem un schimb de experienţă cu colegii noştri de la Mark Twain International School.

A fost o experienţă extrem de interesantă şi am clarificat multe aspecte legate de acest sistem. Marele avantaj faţă de vizita la Şcoala Americană este că la Mark Twain profesorii sunt români şi, înainte de a fi profesori în sistemul Bacalaureat Internaţional, au fost profesori la şcoli publice din România, prin urmare comunicarea a fost mult mai eficientă. Cheltuielile legate de deplasare, cazare şi masă au fost efectuate din bugetul proiectului POSDRU/19/1.3/G/26145, “Profesori în societatea cunoaşterii”.

În acest moment, aşteptăm un cadru legislativ care să ne permită implementarea Bacalaureatului Internaţional în şcoli publice.