Reforma curriculara in invatamantul preuniversitar
Dintru inceput rog cititorii HotNews.ro sa se aplece cu rabdare si atentie asupra materialului, fie ca sunt sau nu familiarizati cu domeniul si sa faca observatii si propuneri de optimizare. Stiu ca intelepciunea colectiva este superioara celei individuale. Voi realiza la sfarsit o sinteza care sa cuprinda si aceste propuneri, sinteza ce va fi transmisa ministrului Daniel Funeriu.
Reforma curriculara in invatamantul preuniversitar.
Se discuta intens in ultimul timp despre necesitatea reformei curriculumului scolar. In adevar, putine au ramas domeniile atat de nereformate, inghetate in tiparele de acum 20 de ani, neadaptate la societatea si economia in care traim.
Se discuta mult si se face extrem de putin. Nu exista un concept clar despre ce ar trebui sa insemne un nou Curriculum National. Sa importi, pur si simplu, un concept gata facut, dintr-o tara chiar apropiata cultural de Romania este riscant, datorita specificitatii educationale si culturale, traditiei, pregatirii profesorilor si multor altor constrangeri.
Este domeniul in care isi face loc ipocrizia si mistificarea. Cum altfel putem cataloga pretentia dnei ministru Ecaterina Andronescu, care sustine, sus si tare, ca deja curriculumul romanesc a fost reformat pentru ca elevii sa obtina competente. Care competente, ca inca nu au fost detaliate pe discipline, niveluri si forme de invatamant.
Este adevarat ca programele scolare in functie contin doua coloane, “competente” si “continuturi”, dar necorelate suficient, iar competentele reprezinta, mai degraba, opinia autorului programei, nu un document national dezbatut si acceptat de partile interesate. Ce inteleg cadrele didactice prin competenta si cit de operational este acest concept la nivelul practicii scolare? Intrebati orice profesor, va va spune, probabil, ca nu a vazut nicio schimbare de esenta in programe si manuale, care sa duca la atingerea acestui obiectiv.
Ce competente esentiale trebuie sa castige elevii? Creativitate, initiativa, gandire logica, deprinderi de lucru in echipa, autocunoastere, capacitatea de a construi ierarhii axiologice, abilitati de autoformare continua. Alaturi de cele opt competente cheie acreditate in UE, acestea reprezinta un minimum de rezultate pe care le asteptam de la scoala.
Ce inseamna cultura generala? Ceeace ramane dupa ce am uitat totul. Ei bine, ideal ar fi ca viitoarea cultura generala sa fie esentializata, sa nu presupuna un efort de asimilare, sa se realizeze “din clasa”. In opozitie, pregatirea pentru viitoarea profesie sa inceapa din clasele de liceu, elevii sa se pregateasca la acele 2-3 discipline care ii atrag si care vor constitui axa viitoarei cariere. Cred ca viitorul curriculum s-ar putea foarte bine restrange la 8-10 discipline, inclusiv prin agregarea unor materii apropiate si din care sa nu lipseasca disciplina “societatea europeana”.
Trebuie sa gasim forta sa ne construim propriul concept, in concordanta cu datele economice si sociale, cu proiectul nostru de tara si cu resursele umane si materiale pe care le avem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu