miercuri, 21 decembrie 2011

Eu, în 2012: "PROTESTATARUL"



PROTEST CIVIC PENTRU CURRICULUM
- scrisoare deschisă -


Destinatari: ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, M.E.C.T.S.

directorul general, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

directorul general, Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii

directorul general delegat, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei


motto:

"Când nu vom mai putea răbda,

Când foamea ne va răscula,

Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa

Nici în mormânt!"

George Coşbuc, Noi vrem pământ

(http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/pamant.php )

"Mohamed suffered a lot. He worked hard. But when he set fire to himself, it wasn't about his scales being confiscated. It was about his dignity."

— Mannoubia Bouazizi, Tunisia

(http://www.time.com/time/specials/packages/article/0,28804,2101745_2102132,00.html )


Pentru tot ceea ce a însemnat contribuţia sa la schimbarea lumii în care trăim (Piaţa Tahrir, dar şi fenomenul “indignados”, dar şi mişcarea global-virală “Occupy!...”) prestigioasa publicaţie “TIME” a desemnat “protestatarul” drept persoana anului 2011 în lume – „PROTESTATARUL”, ca purtător simbolic de mesaj al nevoii de funcţionare a societăţii şi instituţiilor publice ale acesteia pe baza valorilor fundamentale precum democraţia, statul de drept, transparenţa, competenţa, curajul, onestitatea, tăria de caracter, şi toate celelalte.

Dacă vă interesează, puteţi citi aici argumentele pentru care, în viziunea publicaţiei “TIME”, “protestatarul” este persoana anului 2011 în lume: http://www.time.com/time/specials/packages/article/0,28804,2101745_2102132_2102373,00.html #ixzz1ghGgYFdu.


În 2012, eu sunt „PROTESTATARUL”. Forma mea de protest este PROTESTUL CIVIC, iar ţinta este cât se poate de specifică: incompetenţa, impostura şi încremenirea în proiect inacceptabile ale instituţiilor şi persoanelor care au obligaţia să pună în fapt TRANSFORMAREA CURRICULARĂ AUTENTICĂ în învăţământul preuniversitar din România. Nu vreau să ştiu cine sunteţi, cu nume şi prenume, şi nu mă interesează foarte tare. Dar vă acuză direct, fără drept de apel faptul că, după aproape un an de la intrarea în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale, profesorii, elevii, părinţii, opinia publică în general nu au deja la dispoziţie, ca instrument de lucru pentru anul şcolar 2012-2013 (necum pentru analiza şi feedback-ul atât de necesare într-o întreprindere de asemenea anvergură şi importanţă!...) parametrii celui mai important proiect al transformării de sistem a Educaţiei. Nimic nu vă dă dreptul să jucaţi la ruleta prostiei şi relei-credinţe soarta pe termen strategic a acestei ţări, motiv pentru care veţi avea în persoana mea pe cel mai virulent „PROTESTATAR” pe care vi l-aţi putut imagina vreodată.

Aveţi nevoie de modele curriculare? Iată unul la vedere, cu impact demonstrat - în vigoare din 2004. Nume de cod - “FINLANDA”:

http://www.oph.fi/english/publications/2009/national_core_curricula_for_basic_education

http://www.oph.fi/download/47671_core_curricula_basic_education_1.pdf

http://www.oph.fi/download/47675_POPS_net_new_2.pdf

http://www.oph.fi/download/47672_core_curricula_basic_education_3.pdf

http://www.oph.fi/download/47673_core_curricula_basic_education_4.pdf

http://www.oph.fi/download/47674_core_curricula_basic_education_5.pdf

http://www.oph.fi/download/132551_amendments_and_additions_to_national_core_curriculum_basic_education.pdf

De ce respectivul curriculum are putere de benchmark? Iată de ce:

http://www.businessinsider.com/finland-education-school-2011-12

Sau NU VĂ PASĂ, pur şi simplu?!... Plecaţi, atunci! Daţi-vă demisiile şi ascundeţi-vă repede-repede!... Sunt destui cărora le pasă şi care chiar ştiu ce au de făcut, slavă-domnului!...


De ce în 2012 eu vă sunt "PROTESTATARUL" cel mai acerb cu putinţă?

Deoarece ROMÂNIA PE BUNE ÎNCEPE CU ŞCOALA PE BUNE. Adică, deoarece transformarea autentică a societăţii începe, în mod obligatoriu, cu transformarea istorică a Şcolii ca sistem. Educaţia este, de departe, proiectul public numărul 1 în România. Miza este succesul sau eşecul României în lumea în care trăim, iar focalizarea complexă, şi de lungă durată, a ţării noastre pe transformarea profundă a Educaţiei pe toate palierele sale, într-o manieră fără precedent din 1989 încoace, reprezintă condiţia critică pentru dezvoltarea durabilă a ţării în care trăim. Transformarea curriculară autentică este, în acest moment, proiectul cel mai urgent şi important al transformării de sistem a Educaţiei în România. Şi de acest proiect fundamental nu aveti voie să vă bateţi joc, aşa cum faceţi acum.

Să vă fie frică de judecata istoriei!


Marian STAŞ

Bucureşti, 21 decembrie 2011


Addendum

http://scoala-pe-bune.blogspot.com/2011/01/len-2011-vs-pact-2007-no-comment.html

http://scoala-pe-bune.blogspot.com/2011/07/din-nou-despre-bacalaureatul.html

http://scoala-pe-bune.blogspot.com/2011/08/ib-ce-inseamna-ce-contine-de-ce-merita.html

http://scoala-pe-bune.blogspot.com/2011/09/proiect-romania-pe-bune-conversatie.html

http://scoala-pe-bune.blogspot.com/2011/10/curat-murdar-garantat-vanghelie.html

marți, 4 octombrie 2011

Curat murdar. Garantat Vanghelie




Acesta este un gest civic. A tăcea acum înseamnă a consimţi, laş, la un demers politic impardonabil, greu de calificat în cuvinte decente, care mie îmi transmite două semnale de o gravitate ieşită din comun. De aceea, acum am decis să nu tac. Şi cum binecunoscuta replică pusă de nenea Iancu în rostirea perfăcut-slugarnică, în fond perfidă, a lui Pristanda, pe care am folosit-o în titlu, nu transmite încă suficient de tranşant ceea ce simt, o explicitez printr-un verb făcut celebru de Émile Zola, în 1898:


ACUZ!



I. Pe cine acuzi tu, domnule?!...


Iată pe cine – cu nume şi prenume, direct de la sursă (http://www.cdep.ro/proiecte/2011/500/30/7/pl727.pdf):


deputat PSD: Dumitrescu Cristian-Sorin


senatori PSD: Andronescu Ecaterina, Arcaş Viorel, Belacurencu Trifon, Bota Marius Sorin-Ovidiu, Chelaru Ioan, Coca Laurenţiu Florian, Constantinescu Florin, Cordoş Alexandru, Corlăţean Titus, Crăciun Avram, Daea Petre, Găină Mihăiţă, Lazar Sorin Constantin, Mang Ioan, Marcu Gheorghe, Mardare Radu Cătălin, Marian Valer, Mitrea Miron Tudor, Mîrza Gavril, Moga Nicolae, Nicula Vasile Cosmin, Prunea Nicolae Dănuţ, Rotaru Ion, Saghian Gheorghe, Savu Daniel, Sârbu Ilie, Severin Georgică, Silistru Doina, Şova Dan Coman, Tămagă Constantin, Ţuţuianu Adrian, Valeca Şerban Constantin, Vasilescu Lia Olguţa, Voicu Cătălin



II. De ce te legi de noi, domnule?!...


Iată de ce – negru pe alb, tot direct de la sursă (http://www.cdep.ro/proiecte/2011/500/30/7/pl727.pdf):


Pl-x nr. 537/2011 · Propunere legislativă privind modificarea alin. (1) al art.77 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011


La art. 77, după alin. 1, se introduc următoarele aliniate:


11. Absolvenţii învăţământului liceal cu diplomă de absolvire şi media de absolvire cel puţin nota 7 care nu au promovat examenul de bacalaureat au dreptul să urmeze în universităţi, în condiţiile aprobate de Senatele universitare, un an pregătitor, potrivit programelor de studii de licenţă, organizate legal în universitate, şi programei de bacalaureat.


12. Senatul universitar stabileşte condiţiile de înscriere şi de finanţare a studiilor în anul pregătitor.


13. Absolvenţii anului pregătitor care promovează şi examenul de bacalaureat pot beneficia de echivalarea totală sau parţială a studiilor efectuate în anul I al programului de licenţă şi pot continua studiile, în condiţiile stabilite de Senatul universităţii.


[…]


17. Statul susţine financiar absolvenţii de liceu care se încadrează în prevederile alin. 11 şi 16 cu o finanţare corespunzătoare, cel puţin la nivelul ajutorului de şomaj.²



Pentru mine, două sunt conotaţiile letale ale setului de enunţuri de mai sus:



  • prima – la vedere, pe text: ucide retroactiv, cu puterea legii, valoarea de fond a ²pragului păşit², a accederii în universităţi pe bază de merit autentic, onest, câştigat în primul rând prin convenţia instituită actualmente tot de lege, a promovării examenului naţional de bacalaureat; această anti-logică torsionată violent, a ierarhiilor de valori trântite de pământ şi făcute praf dintr-un condei, este cu atât mai toxică deoarece ea permite, perfid şi fundamental malonest, continuarea studiilor de licenţă cu startul furat pe faţă, la vedere; mai mult, consfinţeşte, tot cu puterea legii, mesajul pervers că şi cu şi fără bac promovat, tot aia e – dă-le-n mă-sa de şcoală adevărată, şi de muncă adevărată, şi de merite adevărate, şi dă-i în mă-sa pe-ăştia cu şefii lor de promoţie şi cu olimpicii lor şi cu tot neamul lor care îndrăznesc să înveţe pe bune, îi facem din lege, lasă că şi pe banii statului!… lugubru peisaj kafkian: urât... urât!...

  • a doua – poate, chiar mai periculoasă decât cea deja semnalată: ilustrează şi confirmă periculos avertismentul lansat în 1797-98 de Francisco Goya, prin titlul unuia din celebrele sale Capricii: ²somnul raţiunii naşte monştri²; dacă arbitrariul, sau incompetenţa, sau interesul politic brutal, sau prostia pură şi simplă investite cu putere aleasă prin vot au forţa să producă astfel de enunţuri ce riscă să devină literă de lege, atunci am motive să pun serios la îndoială buna-credinţă a acestor ²legislatori² faţă de valoarea publică pe care au jurat să o servească, onest şi competent; chiar doresc să trag un semnal de alarmă puternic, cu speranţa că răspunsul civic corect va fi suficient de puternic pentru a stinge acest incipient gest politic nefericit.

III. Cum îţi permiţi să te legi de noi?!... Cine te crezi tu, domnule?!...


Iată cine mă cred.


Am absolvit, în 1980, Liceul ″Fraţii Buzeşti″ din Craiova. Am fost şeful promoţiei acelui an, împreună cu un bun coleg şi prieten. Media generală: peste 9,90.


Am absolvit trei instituţii de învăţământ superior: Academia Tehnică Militară; Universitatea din Bucureşti; Universitatea Harvard din S.U.A. Din prima instituţie am ieşit inginer de calculatoare, ca şef al promoţiei specialităţii mele. Tot aici am primit titlul de doctor inginer, în fiabilitate software. De la a doua instituţie am obţinut o licenţă în matematică-informatică. În fine, de la cea de-a treia instituţie am primit titlul de Master in Public Administration, cu specializare în management strategic şi leadership. În România, am predat cursuri la Academia Tehnică Militară, Colegiul Naţional de Apărare, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Universitatea din Bucureşti. În S.U.A., din 2000 predau cursuri de matematici aplicate în politici publice în programul de vară de la John F. Kennedy School of Government, Universitatea Harvard. Tot Universitatea Harvard mi-a acordat, în 1999, o diplomă de excelenţă pentru felul în care am fost dascălul studenţilor mei (am predat un curs de matematică la Harvard College, ca Teaching Fellow, în semestrul I al anului academic 1998-1999), pe baza evaluărilor finale ale acestora. Procentul celor care primesc în fiecare semestru această recunoaştere este de 3-5% din numărul total al celor care desfăşoară activităţi de predare. Am publicat articole. Am publicat, am îngrijit şi am prefaţat cărţi.


De zece ani coordonez un program educaţional extracurricular, care oferă elevilor de şcoală generală şi liceu oportunitatea de a-şi forma aptitudini şi atitudini de lideri, practicând comunicarea şi lucrul în echipă, negocierea pentru soluţionarea conflictelor, dezvoltarea personală armonioasă. Programul, pe numele său ″Liderii Mileniului Trei″, a devenit în timp o Şcoală de Valori şi Caractere şi este, pentru liceenii care au împlinit 16 ani, o Şcoală de Joburi şi Networking, oferindu-le acestora oportunitatea de a practica meseria de trainer. De şapte ani ţin cursuri practice de formare de leadership cu profesori, directori, inspectori şi lideri sindicali din învăţământul preuniversitar, în cadrul cărora studiile de caz sunt, de fapt, proiecte de transformare a Şcolii ca sistem. În fine, din 2004, prin intervenţii în presă – articole şi interviuri în ziare, la radio sau diverse televiziuni – am pus în discuţia publică o viziune a transformării sistemului educaţional, sub numele de ″Şcoala pe bune″. În cuvinte serioase (necruţător de serioase!) Şcoala pe bune înseamnă, în fond, o Şcoală AUTENTICĂ, adică o Şcoală care, înainte de orice, CULTIVĂ VALORI, iar apoi FOLOSEŞTE şi PLACE. Valorile la care mă raportez eu sunt: încrederea; onestitatea; competenţa; performanţa; curajul acţiunii civice.


Şi îmi pasă de Şcoală. Pe bune.



IV. Cum adică, garantat Vanghelie?!... Faci mişto de noi?!... Cum îţi permiţi, domnule?!...


Nu fac mişto deloc. Uite-aşa:



















duminică, 11 septembrie 2011

PROIECT "ROMÂNIA PE BUNE". Conversaţie despre putere şi angajament civic



"Water is fluid, soft, and yielding. But water will wear away rock, which is rigid and cannot yield. As a rule, whatever is fluid, soft, and yielding will overcome whatever is rigid and hard. This is another paradox: what is soft is strong." Lao Ţî

Motivul pentru care am decis să scriu articolul de faţă este deopotrivă simplu şi foarte puternic: practic, conversaţia publică despre modul în care “generaţia 18-30” trebuie să preia puterea în statul român nu există. Scriu, aşadar, cu încrederea că putem purta împreună această conversaţie în mod detaşat, aplicat, riguros, pentru a vă pregăti cum se cuvine pentru ceea ce aveţi de făcut în următorul deceniu.

Mesajul meu strategic, a cărui punere în fapt vă revine, ca şi contract de integritate cu ţara căreia aparţineţi este următorul: focalizaţi-vă intens pe dezvoltarea eficientă, în următorii zece ani, a mecanismelor care să vă permită accesul la poziţiile formale de putere şi influenţă în stat şi în societate. Luaţi puterea şi exercitaţi-o în aşa fel încât cei care vă vor urma să vă poarte numele şi faptele în inimi cu preţuire şi respect pentru felul în care vor simţi că aţi condus România!


În trei paragrafe construiesc argumentele mesajului meu strategic, în următoarea logică: mai întâi, de ce aveţi nevoie de o conversaţie despre putere, distinctă de celelalte conversaţii privind nevoia unui nivel înalt de competenţă în ariile de expertiză alese de fiecare dintre voi; apoi, de unde putem începe tehnic să învăţăm ce înseamnă a exercita putere; şi, în sfârşit, ce resurse cred eu că puteţi mobiliza pentru împlinirea acestui proiect. Am denumit proiectul "România pe bune", înţelegând prin această sintagmă iniţierea şi dezvoltarea (inclusiv prin utilizarea inteligentă a puterii de penetrare şi influenţă a reţelelor sociale) a unei mişcări civice omonime, având ca scop sprijinirea celei mai reprezentative voci a generaţiei voastre pentru a candida la Preşedinţia României cât mai curând cu putinţă, aducând astfel cu forţă în spaţiul conversaţiei publice valorile şi aspiraţiile voastre cele mai de preţ, cele pe care le doriţi aşezate la temelia unui stat modern, funcţional, eficient, care să vă reprezinte.


Aşadar, de ce o conversaţie despre putere, în loc de... matematică, medicină, istorie, calculatoare? Pentru că a exercita putere presupune un alt set de competenţe, semnificativ diferit de cele dobândite prin pregătirea de specialitate caracteristică fiecărui domeniu profesional în parte. Atenţie: nu exclud excelenta pregătire profesională, ca atribut esenţial al credibilităţii fiecăruia dintre noi în spaţiul public - spun doar că numai această componentă nu vă este suficientă pentru a accede la putere. Vă invit, de pildă, să citiţi cartea "The 48 Laws of Power" scrisă de Robert Greene şi Joost Elfers şi probabil că veţi fi de acord cu afirmaţia mea anterioară (în sinteză, puteţi găsi legile puterii la care fac referie Greene şi Elfers aici: http://en.wikipedia.org/wiki/The_48_Laws_of_Power).


Dincolo de nuanţele cu siguranţă incitante şi spectaculoase ale lucrării citate anterior, îmi îngădui să vă recomand un punct de pornire solid în documentarea sistematică privind construcţia şi funcţionarea mecansimelor puterii, pe toate nivelurile – anume, conceptul de "putere smart", ca relaţie dinamică, inteligentă şi eficientă între "puterea soft" şi "puterea hard". Ca definiţie, puterea smart înseamnă "utilizarea strategică a diplomaţiei, persuasiunii, şi mecanismelor de proiectare a puterii şi influenţei prin modalităţi eficiente, bazate pe legitimitate politică şi socială". Deosebit de interesantă este şi componenta soft a puterii, teoretizată de profesorul Joseph S. Nye (http://www.hks.harvard.edu/about/faculty-staff-directory/joseph-nye), pe care îl puteţi asculta vorbind despre puterea soft (reprezentată de valorile, cultura, politicile şi instituţiile unei societăţi) şi puterea smart, aici: http://www.youtube.com/watch?v=F8udhM8QKxg.


În fine, un gând despre (re)sursele pe care le puteţi mobiliza pentru proiectul "România pe bune". Fără multe comentarii, iată doar câteva cu care eu am avut privilegiul de a interacţiona direct, în ultimii ani – vă las plăcerea de a le descoperi pe fiecare, pe îndelete, după buna voastră voie: http://lsrs.ro/; http://leaders.ro/; http://clublmt.ro/; http://www.facebook.com/MyGRASP; http://cros.ro/... şi multe altele asemenea, active în spaţiul leadershipului civic, acolo unde nevoia de o altfel de Românie este mai acută decât oriunde altundeva.


În încheiere, mulţumindu-vă anticipat pentru răgazul lecturii, reiau mesajul principal, spre luare-aminte şi punere în fapt: focalizaţi-vă intens pe dezvoltarea eficientă, în următorii zece ani, a mecanismelor care să vă permită accesul la poziţiile formale de putere şi influenţă în stat şi în societate. Luaţi puterea şi exercitaţi-o în aşa fel încât cei care vă vor urma să vă poarte numele şi faptele în inimi cu preţuire şi respect pentru felul în care ei vor simţi că aţi condus România! Pe bune!




luni, 1 august 2011

IB: ce înseamnă; ce conţine; de ce merită pentru România

UN MODEL DE EDUCAŢIE INTERNAŢIONALĂ:
IB – INTERNATIONAL BACCALAUREATE


1. CE ÎNSEAMNĂ

În cazul cel mai cuprinzător, înseamnă un continuum educaţional ce poate fi parcurs de la 3 la 18 ani, în care valenţa-cheie este educaţia internaţională. Acest continuum este structurat în trei programe distincte, cu arhitectură auto-conţinută – în sensul că pot fi parcurse şi independent – pentru trei mari categorii de vârste:

- Programul anilor primari (PYP – Primary Years Programme), cu un curriculum pentru intervalul 3-12 ani; este cel mai recent, fiind oferit de IBO (International Baccalaureate Organization) începând cu 1997, in 822 de scoli

- Programul anilor de mijloc (MYP – Middle years Programme), gândit pentru elevii de 11-16 ani; este pe piaţa educaţională din 1994, in 918 scoli

- Programul de diplomă (DP – Diploma Programme), oferit celor de 16-18 ani încă din 1969, in 2307 scoli

Statisticile IBO din 2011 spun următoarele:

• Programul este prezent în 3290 de şcoli din 141 ţări din 4 regiuni ale lumii (Africa/Europa/Orientul Mijlociu; Asia/Pacific; America Latină; America de Nord)

• Există aprox. 962000 cursanţi înscrişi în programele IB

• Ţările europene participante în programul IB sunt următoarele: Austria (7 şcoli); Belgia (6); Bosnia-Herţegovina (3); Bulgaria (5!...); Croaţia (4); Cipru (3); Cehia (7!...); Danemarca (16); Estonia (4); Finlanda (17 şcoli, din care 13 de stat); Franţa (11); Germania (52!!...); Grecia (14); Ungaria (4); Islanda (1); Irlanda (2); Italia (23!...); Letonia (3); Lituania (3); Luxemburg (4); Macedonia-FYROM (2); Malta (2); Monaco (1); Olanda (17); Norvegia (28!...); Polonia (34!!...); Portugalia (6); România (2 – American International School of Bucharest; Mark Twain International School; ZERO scoli publice!...); Federaţia Rusă (18); Slovacia (3); Slovenia (4); Spania (55!!...); Suedia (39!!...); Elveţia (38!!...); Turcia (31); Ucraina (2)

Iată trăsăturile comune ale celor trei programe ce alcătuiesc universul IB:

- Natura largă, deschisă a studiilor, ce includ mai multe limbi străine

- Flexibilitatea fiecărui model individual de curriculum, fapt ce permite profesorilor să răspundă unor cerinţe şi interese locale

- Diversitatea şi flexibilitatea abordărilor pedagogice.

Fiecare dintre programele PYP, MYP şi DP abordează educaţia în viziune holistică, încurajând creşterea socială, emoţională, personală şi intelectuală a tinerilor, expunându-i pe aceştia tuturor domeniilor cunoaşterii şi aducând în joc tradiţiile importante ale învăţării limbilor străine, disciplinelor umaniste, ştiinţelor, matematicii şi artelor. Deşi programele DP şi MYP au fost dezvoltate pe baze umaniste tradiţional occidentale, influenţa non-occidentală asupra tuturor celor trei programe IB este acum nu numai recunoscută, dar devine din ce în ce mai semnificativă.


2. CE CONŢINE

Modelele de curricule pentru fiecare din cele trei programe sunt prezentate aici:

http://ibo.org/pyp/curriculum/

http://ibo.org/myp/curriculum/

http://ibo.org/diploma/curriculum/

Este de reţinut că în cadrul fiecărui program se studiază un număr redus de discipline: PYP (3-12 ani) – 6; MYP (11-16 ani) – 8; DP (16-18 ani) – 6.

Cele trei programe IB au următoarele caracteristici comune:

- Conţin cerinţe de studii dintr-un spectru larg şi echilibrat de domenii ale cunoaşterii (limbi, discipline umaniste, ştiinţă şi tehnologie, matematică şi arte), cu conţinuturi ce reflectă culturi educaţionale din întreaga lume

- Pun accent deosebit pe acumulări şi dezvoltarea deprinderilor în domeniul limbilor

- Oferă oportunităţi de învăţare transdisciplinară

- Se focalizează pe deprinderile de învăţare, culminând cu cerinţa elaborării unui eseu de teoria cunoaşterii, în Programul de Diplomă (DP)

- Includ, cu grade diferite de extindere, studiul disciplinelor individuale şi al subiectelor transdisciplinare

- Oferă studenţilor oportunităţi de planificare/cercetare atât individuale, cât şi în cadrul colaborării în echipe

- Includ o componentă de serviciu în comunitate ce solicită atât acţiune, cât şi reflecţie.


3. CRITERII DE PROIECTARE A UNUI CURRICULUM INTERNAŢIONAL

1. Dezvoltarea de cetăţeni ai lumii – cultură, limbă, a învăţa să trăim împreună

2. Formarea şi consolidarea conştiinţei culturale şi identitare (identity and cultural awareness – engl.)

3. Educarea capacităţii de recunoaştere şi dezvoltare a valorilor umane universale

4. Stimularea curiozităţii şi nevoii de interogare continuă, pentru dezvoltarea bucuriei de a descoperi şi de a învăţa

5. Formarea deprinderilor de a învăţa şi a acumula cunoaştere, individual sau în colaborare, precum şi de a aplica aceste deprinderi într-un spectru cât mai larg de domenii diverse

6. Punerea la dispoziţie a unui conţinut internaţional, simultan cu capacitatea de a răspunde unor nevoi şi interese locale

7. Încurajarea diversităţii şi flexibilităţii abordărilor pedagogice

8. Punerea la dispoziţie a unor instrumente eficiente de evaluare şi benchmarking internaţional


4. DE CE E BUN PENTRU ROMÂNIA

- Pentru că, prin IB, elevii au aici, acasă, oportunitatea de a intra într-un program puternic, valoros, acreditat internaţional şi de a interacţiona cu comunitatea IB din întreaga lume

- Pentru că, prin IB, profesorii calificaţi să predea în acest sistem capătă aici, acasă, resurse şi oportunităţi cu totul deosebite de dezvoltare profesională şi de interacţiune cu comunitatea IB din întreaga lume

- Pentru că, prin IB, Şcoala ca sistem are la îndemână un model de bună practică educaţională din care să înveţe

- În fine, pentru că un astfel de program accelerează procesul de schimbare a infrastructurii mentale a societăţii, în ansamblul său.


Marian Staş
1 august 2011

vineri, 29 iulie 2011

DE CE VĂ ESTE FRICĂ, domnule ministru Daniel Funeriu? Şi, mai ales, DE CINE VĂ ESTE FRICĂ? - Scrisoare deschisă



Din nou, despre Bacalaureatul Internaţional în învăţământul public din România

– Scrisoare deschisă, adresată ministrului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului –


I. Faptele publice (2007-2011)

Cu siguranţă, ele vă sunt prea bine cunoscute. Vi le-am readus oficial la cunoştinţă atât dumnevoastră, cât şi doamnei secretar de stat Oana Badea, cel mai recent în data de 20 iunie. Iată-le, detaliate pe categorii, pentru rigoarea mesajului meu:

1. Obţinerea, la 15 iunie 2009, de către Colegiul Naţional "Barbu Ştirbei" din Călăraşi, a autorizării pentru a oferi Programul de Diplomă (www.ibo.org/diploma); ca încununare a unui proces complex demarat în 2007, liceul călărăşean este prima şcoală publică din România acreditată IB – un succes excepţional, ce probează dăruirea şi profesionalismul personalului didactic al acestei şcoli, succes devenit posibil printr-un onorant proiect de responsabilitate socială susţinut de compania Tenaris Silcotub.

Acesta este certificatul de autorizare:
















2. Creşterea măsurabilă a interesului faţă de programele IB în şcolile publice, concretizată prin depunerea de aplicaţii în vederea acreditării (Râmnicu-Vâlcea, 2008; Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân"; Ploieşti, 2009-2010: Colegiul Naţional "Nichita Stănescu" – proiect de responsabilitate socială susţinut de Coca-Cola HBC) sau prin iniţierea unor programe complexe, compatibile IB, de dezvoltare profesională a personalului didactic (Galaţi, 2010-2011: Colegiul Tehnic "Aurel Vlaicu"; Liceul Teoretic "Emil Racoviţă"; Colegiul Naţional "Al. I. Cuza" - proiect de responsabilitate socială susţinut de ArcelorMittal Foundation; este un succes deosebit al comunităţii gălăţene în ansamblul său)

3. Existenţa, în diferite variante anterioare ale Legii Educaţiei Naţionale (forma înaintată de M.E.C.T.S. şi aprobată de Guvernul României – 12 aprilie 2010; forma aprobată de Camera Deputaţilor din Parlamentul României – 19 mai 2010; forma iniţială pe care Guvernul României a decis asumarea răspunderii asupra Legii Educaţiei Naţionale – 12 octombrie 2010), a următorului articol referitor la introducerea programelor IB în şcolile de stat din România:

"Art. 20. […]
(3) Absolvenții clasei a X-a pot urma programul de diplomă al Bacalaureatului Internaţional, în conformitate cu metodologia Organizaţiei Bacalaureatului Internaţional, cu asumarea costurilor corespunzătoare. Diploma obţinută în urma promovării Bacalaureatului Internaţional este recunoscută şi conferă aceleaşi drepturi cu diploma obţinută în urma promovării examenului naţional de bacalaureat.
[...]
"

În mod cu totul regretabil şi de neacceptat, decidenţii politici au eliminat prevederea din forma finală a Legii Educaţiei Naţionale, promulgată de Preşedintele României în data de 4 ianuarie 2011.

4. Existenţa, în Legea 1 / 2011, a unor prevederi importante care permit pilotarea alternativei educaţionale IB în unităţile de învăţământ de stat, astfel:
§ Art. 26 – privind funcţionarea unităţilor-pilot, experimentale şi de aplicaţie
§ Art. 59 – privind iniţierea şi organizarea alternativelor educaţionale
§ Art. 62 – privind înfiinţarea consorţiilor şcolare

5. Prezenţa constantă, în spaţiul public, a subiectului introducerii programelor IB în învăţământul public din România - de exemplu:

§ www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/bacul-international-poarta-spre-universitati-prestigioase-182555.html
§ www.bacalaureat-2010.ro/2010/05/diplome-de-bacalaureat-international-din-2010/
§ www.observatorcl.info/viitorul-bacalaureat-international-organizat-de-barbu-stirbei-nu-e-recunoscut-chiar-de-tara-noastra
§ www.viata-libera.ro/articol-Bacalaureat_International_2.html
§ www.cchbcjobs.ro/cariere/facem-diferenta/proiecte-pentru-studenti/bacalaureatul-international
§ www.adevarul.ro/locale/oradea/oradea-adevarul_de_seara-bacalaureat-santier-bihor-voluntariat_0_360564345.html
§ http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-dezvoltare-profesionala-International-Baccalaureate_0_493750866.html0_493750866.html
§ http://www.petitieonline.ro/petitie/si_elevii_romani_merita_un_bacalaureat_international_-p41167046.html

6. Declaraţiile politice publice în sprijinul introducerii acestei alternative educaţionale în învăţământul de stat din România – inclusiv una aparţinându-vă chiar dumneavoastră; iată-le:

Domnul deputat Eugen Nicolăescu – PNL
"Deputatul de Călăraşi Eugen Nicolăescu anunţă că va face demersuri la Ministerul Educaţiei pentru schimbarea legislaţiei în acest sens.
O anomalie legislativă a sistemului educaţional din România a fost descoperită de Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei” din municipiul Călăraşi, singura unitate de învăţământ din ţară acreditată să organizeze bacalaureat internaţional. Deputatul de Călăraşi Eugen Nicolăescu a adus în atenţia publică această problemă, zilele trecute, într-o conferinţă de presă, ocazie cu care a făcut un apel către conducerea Ministerului Educaţiei. „Doresc să fac un apel la Ministerul Educaţiei în sensul de a trece în legislaţie recunoaşterea Bacalaureatului internaţional şi în România. Deci, cel care se obţine în România să se recunoască şi în România. Este o anomalie astăzi. Bacalaureatul obţinut în alte 100 de ţări se recunoaşte în România, dar cel care se obţine aici nu se recunoaşte”, a explicat deputatul PNL al Colegiului uninominal nr. 1 Călăraşi. Fostul ministru a mai declarat că a avut o discuţie cu conducerea Colegiului Naţional „Barbu Ştirbei” şi că va iniţia un demers în acest sens, mai ales că în acest moment se lucrează la noile legi ale educaţiei. „În consecinţă, am avut o discuţie cu conducerea Colegiului Naţional „Barbu Ştirbei” pentru că am vrut să înţeleg foarte bine despre ce este vorba, şi după o asemenea discuţie trebuie făcut un singur demers. O voi contacta pe doamna ministru Andronescu în perioada următoare, mai ales că legile învăţământului vor intra într-o dezbatere publică. Vom veni şi noi cu această temă. Şi anume, ca în legea referitoare la învăţământul preuniversitar să fie introdus şi o prevedere privind Bacalaureatul internaţional”, a încheiat Eugen Nicolăescu. În data de 15 iunie 2009, Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei” a primit din partea organizaţiei International Baccalaureate certificatul de autorizare ce îi conferă dreptul de a oferi alternativa educaţională „Diploma Programme”. Aceasta reprezintă un curriculum cu durata de doi ani, echivalent al claselor a XI-a şi a XII-a, care se finalizează cu un bacalaureat internaţional."
(Observator de Călăraşi – 8 august 2009; http://www.observatorcl.info/viitorul-bacalaureat-international-organizat-de-barbu-stirbei-nu-e-recunoscut-chiar-de-tara-noastra)

Doamna deputat Maria Stavrositu – PDL
"Declaraţia mea de astăzi vine să susţină introducerea bacalaureatului internaţional. Suntem cu toţii conştienţi de faptul că studiile în străinătate oferă nenumărate oportunităţi tinerilor români. Actualmente, în România sunt câteva unităţi particulare de învăţământ preuniversitar care organizează bacalaureat internaţional încă din anul 2006.
Consider că este mai mult decât oportun ca toate instituţiile publice de învăţământ din România să organizeze acest tip de bacalaureat ce, pe lângă şansa oferită absolvenţilor de a se înscrie la universităţi internaţionale, dă posibilitatea ţării noastre să se conecteze la sistemele educaţionale internaţionale şi să faciliteze un interschimb benefic între culturile lumii.
Gradul crescut de participare a tinerilor la târgurile universitare ce promovează oferte de studii în Europa şi în Statele Unite ale Americii ne demonstrează că din ce în ce mai mulţi tineri din România sunt interesaţi să acceseze universităţi din străinătate. În această manieră, sistemele de învăţământ din Europa devin compatibile între ele, condiţie sine qua non pentru dezvoltarea armonioasă a fiecărui stat în parte.
Integrarea europeană nu este un exerciţiu de fantezie, ci o încercare menită a oferi o securitate şi stabilitate durabile pentru toate statele Europei. Procesul european reprezintă o chestiune de capacitate şi de cultură, dar şi capacitatea fiecărui stat de a transfera reciproc, printre altele, propriul model şi paradigmă educaţională.
Bacalaureatul internaţional (The International Baccalaureate - IB) reprezintă o provocare pentru elevii din România. Avantajele aduse sunt multiple, însă cel mai important este faptul că este recunoscut în aproape toate ţările lumii. Este extrem de folositor pentru cei care doresc să urmeze cursurile unei universităţi în afara ţării.
Elevii din ciclul superior de liceu pot urma Programul de Diplomă Bacalaureat Internaţional, în conformitate cu metodologia Organizaţiei Bacalaureat Internaţional (BI). Diploma obţinută prin această alternativă educaţională este echivalentă cu diploma obţinută în urma susţinerii examenului naţional de bacalaureat.
Introducerea acestei alternative reprezintă, fără îndoială, un pas înainte pentru sistemul de educaţie din România. Realizarea reformei şi modernizării învăţământului pe baza principiilor europene impun, printre altele, o largă deschidere spre învăţământul internaţional. ²
(Declaraţie politică, şedinţa Camerei Deputaţior din 13 aprilie 2010; http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6799&idl=1)

Domnul Daniel Funeriu – ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului "Ministrul Educaţiei a spus că elevii care vor susţine examenul de Bacalaureat Internaţional, acesta va fi recunoscut. Chiar dacă nu este cuprins în legea de bază, Bac-ul Internaţional va fi reglementat prin normele pentru lege."
(răspuns la întrebarea adresată de jurnalista Andreea Ofiţeru; http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/legea_educatiei-schimbari-elevi_0_403160055.html%20%20-%20 - 5 ianuarie 2011)

7. Propunerile transmise M.E.C.T.S., la solicitarea dumneavoastră. În urma procesului de consultare cu organizaţiile neguvernamentale active în educaţie, pe care dumneavoastră l-aţi iniţiat în luna martie a.c., pe baza protocolului de parteneriat semnat şi ştampilat de părţile interesate, la data de 15 aprilie am înaintat propuneri specifice privind alternativa educaţională IB, pe care le-am inclus în Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar şi, respectiv, Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului alternativ preuniversitar de stat şi particular din România. Cu neplăcută supriză şi părere de rău, am constatat că niciuna (NICIUNA!...) din propunerile formulate nu a fost reţinută în documentele postate pe site-ul M.E.C.T.S. la data de 6 iunie a.c. (http://www.edu.ro/index.php/articles/c966/)


II. Răspunsul M.E.C.T.S.: 13 iulie 2011

Iată-l mai jos, reprodus întocmai. Semnează: doamna director general Liliana Preoteasa; doamna director Tania Mihaela Sandu; domnul inspector general Gheorghe Felea.




















Cu alte cuvinte, mai pe scurt: nu, nu şi iar nu!

...Evident, nu-uri justificate "solid", cu argumente "tehnice" pe care, la o lectură onestă şi deschisă autentic spre transformare, nici dumneavoastră înşivă nu le credeţi! Ştiţi mai bine decât mine că puteţi da fără probleme "lumină verde" introducerii alternativei educaţionale IB în şcolile publice din România, şi că programele IB oferă modele foarte valoroase de bune practici educaţionale, pe toată plaja argumentelor de specialitate: curriculum; evaluare; dezvoltarea profesională a personalului didactic; standarde solide; apartenenţa la o comunitate educaţională de clasă, recunoscută la nivel mondial etc.

Şi atunci, de ce nu? Nu-mi vorbiţi, vă rog, de "inexistenţa bazei legale pentru finanţarea, din bugetul public, a pilotării sau organizării bacalaureatului internaţional", căci nu vă cred deloc! Tocmai acest lucru vi-l cer, să creaţi baza legală pentru pilotarea şi organizarea bacalaureatului internaţional, deoarece aveţi această prerogativă – dumneavoastră, ca ministru! La limită, acest proiect nici măcar nu trebuie finanţat din bugetul public – slavă-domnului, sunt organizaţii interesate şi dispuse să-şi asume acest lucru!... În paranteză fie spus, actuala formă a articolului 3 (reprodus mai jos) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului alternativ preuniversitar de stat şi particular din România (http://www.edu.ro/index.php/articles/15271) recunoaşte şase alternative educaţionale – păi, vorba binecunoscutului joc de copii: în fond, de ce şase şi nu... şapte?!

"Art.3. (1) În învăţământul preuniversitar sunt recunoscute, la data adoptării prezentului regulament, următoarele alternative educaţionale: Freinet, Montessori, Pedagogia Curativă, Planul Jena, Step by Step, Waldorf.
(2) În condiţiile legii, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, se pot organiza şi pot funcţiona alternative educaţionale, altele decât cele menţionate la alin. (1).
(3) Alternativele educaționale autorizate/acreditate se integrează în sistemul naţional de învăţământ şi îşi desfăşoară activitatea în baza unor regulamente proprii, avizate de Comisia Naţională pentru Alternative Educaţionale (C.N.A.E.) şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (M.E.C.T.S.).
(4) Oferta educaţională a alternativelor educaționale respectă cerinţele de tratare diferenţiată a copiilor şi tinerilor. Pluralismul educaţional promovează libertatea de opţiune a beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei.
(5) M.E.C.T.S. susţine extinderea şi integrarea învăţământului alternativ preuniversitar de stat şi particular în sistemul naţional de învăţământ, cu respectarea autonomiei organizatorice şi funcţionale a acestuia, în conformitate cu specificul fiecărei alternative educaționale. "

Cu tot respectul profesional pentru cele şase alternative existente deja în învăţământul nostru, nu văd de ce actuala legislaţie secundară n-ar crea ACUM spaţiu de desfăşurare şi programelor IB – şi, în general, oricăror alternative pentru care deja şcolile şi opinia publică manifestă un interes indiscutabil.


III. O conversaţie cu final deschis

Aşadar, revenim:

În condiţiile în care faptele publice prezentate mai sus vorbesc de la sine despre interesul real al şcolilor şi despre deschiderea declarată a unor decidenţi politici importanţi în materia ce face subiectul acestei scrisori deschise, DE CE VĂ ESTE FRICĂ de introducerea programelor bacalaureatului internaţional în învăţământul public din România, domnule ministru Daniel Funeriu?

În condiţiile în care programele IB sunt validate la nivel mondial în peste patruzeci de ani de funcţionare şi sunt recunoscute de 2544 de universităţi din 70 de ţări ale lumii, iar la ora actuală, peste jumătate din cele 3105 şcoli acreditate IB în 140 de ţări aparţin învăţământului de stat, şi în condiţiile în care 0 (zero!... ZERO!...) din cele peste 7000 de şcoli publice din România oferă oricare din aceste programe, DE CE VĂ ESTE FRICĂ de introducerea programelor bacalaureatului internaţional în învăţământul public din România, domnule ministru Daniel Funeriu?

...Şi, mai ales, DE CINE VĂ ESTE FRICĂ, domnule ministru Daniel Funeriu?

De doamna senator Ecaterina Andronescu?
De domnul senator Mihail Hărdău?
De domnul senator Nicolae Robu?
De domnul deputat Cătălin Croitoru?
De domnul rector Andrei Marga?

Să fim serioşi! Nu se poate să vă fie frică de aceste personalităţi publice, domnule ministru Daniel Funeriu! Cred că este în afara oricărui dubiu că toţi distinşii demnitari menţionaţi anterior, cu dumneavoastră în frunte ca ministru în funcţie al Educaţiei, sunteţi oameni de bună-credinţă şi doriţi cu adevărat binele şcolii româneşti!... Şi nu v-ar trece prin gând o fracţiune secundă că alternativa educaţională a programelor bacalaureatului internaţional poate fi altceva decât o oportunitate reală, prestigioasă, dorită de şcoli, la dispoziţia învăţământului preuniversitar românesc de a-şi depăşi condiţia definită de cei 54% absolvenţi respinşi la examenul naţional de bacalaureat, vara 2011. Nu-i aşa?!...

...Şi, cu siguranţă, nu v-ar trece prin gând o fracţiune de secundă că introducerea programelor bacalaureatului internaţional în învăţământul public din România ar putea fi, de fapt, doar o (altă) afacere necurată, din care personaje veroase, malefice şi-ar "trage" bani... bani adevăraţi... prin întunecate matrapazlâcuri şi tenebroase inginerii financiare... brrrrr!... Nu-i aşa, domnule ministru Daniel Funeriu? Sau, poate, mă înşel eu şi, cumva, e altfel – e... chiar aşa?!... Spuneţi-mi că nu e adevărat ceea ce tocmai am scris, că e doar un gând părelnic... un vis urât... Nu-i aşa, domnule ministru Daniel Funeriu?!...

În ceea ce mă priveşte, vă asigur că eu voi continua să acţionez public pentru a pune în fapt acest proiect frumos – cu garnitura politică aflată acum la putere, ori cu alta. Până acum, am avut ocazia să discut cu trei tandemuri (am verificat – substantivul e... foarte neutru: http://www.webdex.ro/online/dictionar/tandemuri!...) ministeriale, deocamdată toate otova: domnul ministru Cristian Adomniţei şi doamna secretar de stat Zvetlana Preoteasa (2008); doamna ministru Ecaterina Andronescu şi doamna secretar de stat Adriana Pană (2009); domnul ministru Daniel Funeriu şi doamna secretar de stat Oana Badea (2010-2011). Mai devreme sau mai târziu, o legislaţie corect scrisă, cu adevărat pentru elevi, pentru profesori şi pentru şcoli va deschide calea acestei alternative educaţionale incontestabil performante, aşa cum este firesc într-un sistem educaţional normal, nu unul precum cel actual, al nostru, care clamează transformări autentice, dar care, în prea multe puncte încă, este puternic tributar trecutului, riscând un derapaj rapid în formă fără fond (v. Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, şi mulţi alţii). Nu-i bai, vom trece şi peste asta, asa cum ne învaţă Mahatma Gandhi: "First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win." ("Prima dată te ignoră, apoi râd de tine, apoi luptă cu tine, iar apoi căştigi")

Cam atât am avut de spus public, despre cum am perceput eu până acum raportarea dumnevaoastră la tema introducerii programelor bacalaureatului internaţional în învăţământul preuniversitar de stat, domnule ministru Daniel Funeriu...


Ah, da!... Mi-am mai adus aminte de un episod relevant al conversaţiei noastre. Sunt convins că vă amintiţi şi dumneavoastră foarte bine faptul că pe 15 februarie 2010, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri desfăşurate într-un cadru restrâns, de nivel înalt, am primit de la dumneavoastră următorul răspuns, verbatim (cuvânt cu cuvânt, adică): "Mr. Staş, you have my word!... Domnule Staş, aveţi cuvântul meu: punem bacul internaţional în lege!..." Eu am interpetat aserţiunea dumneavoastră exclusiv ca pe o recunoaştere a valorii publice a proiectului propus şi, în consecinţă, aştept să vă onoraţi cuvântul dat – ca om şi ca ministru. Sunt convins că o veţi face, în semn de respect profesional pentru comunităţile educaţionale din Călăraşi, Râmnicu-Vâlcea, Ploieşti, Galaţi (şi, cu siguranţă, şi din alte părţi ale ţării) care doresc şi se pregătesc să ofere elevilor lor programele IB, cât mai repede cu putinţă.

Nu-i aşa, domnule ministru Daniel Funeriu?!...


Marian STAŞ

Harvard Kennedy School
Cambridge, MA
24 iulie 2011